Israelul consideră atacul devastator de săptămâna trecută comis de Hamas drept propriul moment 11 septembrie. Mintea secretă din spatele atacului, militantul palestinian Mohammed Deif, l-a numit "Potopul al-Aqsa". Supravieţuitor a şapte tentative de asasinat israeliene, cea mai recentă în 2021, comandantul Deif vorbeşte rar şi nu apare niciodată în public. Aşa că atunci când canalul de televiziune al Hamas a anunţat că urmează să vorbească, sâmbătă, palestinienii au ştiut că se pregăteşte ceva important, relatează Reuters.
"Astăzi, furia al-Aqsa, furia poporului şi naţiunii noastre explodează. Mujahedinii noştri, astăzi este ziua voastră pentru a-l face pe acest criminal să înţeleagă că timpul său s-a încheiat", a spus Deif în înregistrare.
Era în mai 2021, când, după un raid asupra celui de-al treilea loc sfânt al islamului, care a înfuriat lumea arabă şi musulmană, Mohammed Deif a început să planifice operaţiunea care a ucis 1.300 de persoane în Israel şi a rănit peste 3.300, a declarat o sursă apropiată Hamas. Planul "a fost declanşat de scenele şi imaginile cu Israelul care a luat cu asalt moscheea al-Aqsa în timpul Ramadanului, bătând credincioşii, atacându-i, târând bătrâni şi tineri afară din moschee", a declarat sursa din Gaza. "Toate acestea au alimentat şi au aprins furia", a explicat sursa.
CE A FĂCUT DEIF PENTRU HAMAS
Născut sub numele de Mohammad Masri în 1965 în tabăra de refugiaţi Khan Yunis, înfiinţată după războiul arabo-israelian din 1948, liderul militant a devenit cunoscut sub numele de Mohammed Deif după ce s-a alăturat Hamas în timpul primei Intifada - revoltă palestiniană - care a început în 1987.
Deif a fost arestat de Israel în 1989 şi a petrecut 16 luni în detenţie, a declarat o sursă Hamas.
El a obţinut o diplomă în ştiinţe la Universitatea Islamică din Gaza, unde a studiat fizică, chimie şi biologie. A manifestat o afinitate pentru arte, conducând comitetul de divertisment al universităţii şi jucând pe scenă în comedii.
Urcând în rândurile ierarhiei Hamas, Deif a dezvoltat reţeaua de tuneluri a grupului şi a girat cu expertiza sa fabricarea de bombe.
Timp de zeci de ani a fost în fruntea listei celor mai căutate persoane din Israel, fiind considerat personal responsabil pentru moartea a zeci de israelieni în atentate sinucigaşe cu bombă.
OMUL FĂRĂ CHIP
Pentru Deif, a rămâne în umbră a fost o chestiune de viaţă şi de moarte. Surse din Hamas au declarat că şi-a pierdut un ochi şi a suferit răni grave la un picior într-una dintre tentativele de asasinat ale Israelului. Soţia sa, fiul său de 7 luni şi fiica sa de 3 ani au fost ucişi într-un atac aerian israelian în 2014.
Supravieţuirea sa în timp ce conducea aripa armată a Hamas i-a adus statutul de erou popular palestinian. În videoclipuri, el este mascat sau se vede doar o umbră a sa. El nu foloseşte tehnologia digitală modernă, cum ar fi telefoanele inteligente, a declarat sursa apropiată Hamas. "Este evaziv. El este omul din umbră", a spus sursa.
Există doar trei imagini ale lui Deif: una de când era în vârstă de 20 de ani, o alta cu el mascat şi o imagine a umbrei sale, care a fost folosită atunci când a fost difuzată caseta audio.
Nu se ştie unde se află Deif, deşi cel mai probabil se află în Gaza, în labirintul de tuneluri de sub enclavă.
O sursă de securitate israeliană a declarat că Deif a fost implicat direct în planificarea şi aspectele operaţionale ale atacului de sâmbătă.
Surse palestiniene au declarat că una dintre casele lovite de raidurile aeriene israeliene în Gaza aparţinea tatălui lui Deif. Fratele lui Deif şi alţi doi membri ai familiei au fost ucişi, potrivit surselor.
UN SINGUR ARHITECT
Sursa apropiată de Hamas a declarat că decizia de a pregăti atacul a fost luată în comun de Deif, care comandă Brigăzile Al Qassam ale Hamas, împreună cu YehIa Sinwar, liderul politic al Hamas în Gaza, dar este clar cine a fost arhitectul. "Sunt două creiere, dar există un singur arhitect", a declarat sursa, adăugând că informaţiile despre operaţiune erau cunoscute doar de câţiva lideri Hamas.
Secretul a fost de aşa natură încât Iranul, duşmanul declarat al Israelului şi o sursă importantă de finanţare, pregătire şi armament pentru Hamas, ştia doar în termeni generali că mişcarea Hamas plănuia o operaţiune majoră şi nu cunoştea momentul sau detaliile, a declarat o sursă regională.
Sursa a declarat că, deşi Teheranul ştia că se pregătea o operaţiune majoră, aceasta nu a fost discutată în vreo instanţă comună care să implice Hamas, conducerea palestiniană, militanţii libanezi Hezbollah, susţinuţi de Iran, şi Iranul. "A fost un cerc foarte restrâns", a recunoscut sursa.
Autoritatea supremă a Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat marţi că Teheranul nu a fost implicat în atacul asupra Israelului. Washingtonul a recunoscut că, deşi Teheranul a fost complice, nu a avut informaţii pregătitoare sau dovezi care să indice participarea directă a Iranului la atacuri.
DOI ANI DE PREGĂTIRI
Planul, aşa cum a fost conceput de Moahmmed Deif, a implicat un efort prelungit de disimulare. Israelul a fost făcut să creadă că mişcarea Hamas - aliată a Iranului, inamicul jurat al Israelului - nu era interesată de lansarea unui conflict şi se concentra în schimb pe dezvoltarea economică în Gaza, unde mişcarea este la putere.
Dar, în timp ce Israelul a început să ofere stimulente economice muncitorilor din Gaza, luptătorii grupării erau antrenaţi şi instruiţi, adesea în văzul armatei israeliene, a declarat o sursă apropiată Hamas.
"Ne-am pregătit pentru această bătălie timp de doi ani", a declarat Ali Baraka, şeful de relaţii externe al Hamas.
Vorbind cu o voce calmă, Deif a spus în înregistrarea sa că Hamas a avertizat în repetate rânduri Israelul să înceteze crimele împotriva palestinienilor, să elibereze deţinuţii, despre care a spus că au fost abuzaţi şi torturaţi, şi să înceteze cu exproprierea terenurilor palestiniene.
De mai bine de un an, există tulburări în Cisiordania, o zonă de aproximativ 100 km lungime şi 50 km lăţime, care se află în centrul conflictului israeliano-palestinian de când a fost confiscată de Israel în 1967.
SPIRALA VIOLENŢELOR
Deif a declarat că Hamas a îndemnat comunitatea internaţională să pună capăt "crimelor ocupaţiei", dar Israelul şi-a intensificat provocările. El a mai spus că Hamas a cerut în trecut Israelului un acord umanitar pentru eliberarea deţinuţilor palestinieni, dar acesta a fost respins.
"Având în vedere orgia ocupaţiei şi negarea legilor şi rezoluţiilor internaţionale, precum şi sprijinul american şi occidental şi tăcerea internaţională, am decis să punem capăt la toate acestea", a anunţat Deif.
În perioada premergătoare luptelor din 2021 de la moscheea al-Aqsa, poliţia israeliană a pus bariere la o poartă a Oraşului Vechi, care este înconjurat de ziduri. Au spus că au făcut-o pentru a menţine ordinea, dar palestinienii au spus că barierele le-au restricţionat libertatea de a se aduna în timpul lunii sfinte. Temerile palestinienilor că vor fi evacuaţi din casele din apropiere au alimentat tensiunile.
Atacul asupra complexului moscheii, de mult timp un focar de violenţă pe probleme de suveranitate şi religie în Ierusalim, a contribuit la declanşarea a 11 zile de lupte între Israel şi Hamas.
După mai bine de doi ani, asaltul de sâmbătă, cea mai gravă breşă în apărarea israeliană de la conflictul arabo-israelian din 1973, a determinat Israelul să declare război şi să lanseze atacuri aeriene ca represalii în Gaza, care au ucis 1.500 de persoane şi au rănit peste 5.000.
Israelul a promis o pedeapsă rapidă pentru atacul de sâmbătă al Hamas, care a lăsat cadavre împrăştiate la un festival de muzică în aer liber şi într-un kibbutz. Zeci de israelieni şi alte persoane au fost luaţi ostatici şi duşi în Gaza. Israelul a declarat miercuri că a ucis cel puţin 1.000 de bărbaţi înarmaţi palestinieni care s-au infiltrat din Gaza.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
