Disputa în culise între preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă cu privire la cine să reprezinte România la summituri, absenţa remarcată a lui Liviu Dragnea - condamnat de corupţie şi judecat în legătură cu fraudarea unor fonduri europene - şi manifestaţia câtorva sute de persoane, în ninsoare, la Ateneu, unde România şi-a început preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, sunt principalele momente ale primei preşedinţii române a Europei asupra cărora se opreşte presa internaţională.
România, al doilea cel mai sărac stat membru UE din 2007, nu şi-a început sub cele mai bune auspicii preşedinţia europeană, în contextul în care Liviu Dragnea încearcă să impună în Parlament o dezincriminare a unor infracţiuni de corupţie şi în contextul unor conflicte în interiorul elitei politice, comentează Reuters.
Statul de drept va fi afectat profund în cazul în care România ar dezincrimina unele forme de corupţie şi ar graţia infractori, a avertizat vineri preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker într-o conferinţă de presă comună cu Iohannis, subliniind că UE s-a construit prin compromisuri, însă principiile juridice nu sunt negociabile.
Juncker şi-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la capacitatea României de a face faţă provocării preşedinţiei UE, însă oficiali români încearcă să-l convingă de contrariu, notează Reuters.
Observatori de la Bruxelles subliniază că posibilitatea ca statul care deţine preşedinţia Uniunii să-i influenţeze agenda a scăzut odată cu extinderea europeană, iar unii se îndoiesc că adevăratele decizii sunt luate la Bruxelles, Paris, Roma sau în alte câteva capitale.
Însă îndoieli mai vechi cu privire la capacitatea României de a lupta împotriva corupţiei constituie, cu toate acestea, un impediment, în contextul în care Uniunea se mândreşte cu faptul că este o apărătoare a statului de drept, comentează Reuters.
Disensiuni politice nu vor afecta preşedinţia română a UE, au dat asigurări oficiali români joi, la Bucureşti, în contextul îngrijorărilor Comisiei cu privire la capacitatea Bucureştiului de a conduce blocul european până la jumătatea lui 2019.
”Depinde doar de voi ca politica română să fie un exemplu bun sau un avertisment teribil pentru Europa”, le-a spus preşedintele Consiliului Uniunii Europene oaspeţilor săi, la Ateneu, într-un discurs susţinut în limba română, citat de The Associated Press.
Un mesaj proiectat cu lumină verde pe Ateneu, unde oficiali UE au luat cina, sublinia că manifestanţii ”vor în UE”, iar Partidul Social Democrat (PSD), aflat la putere, ”vrea Rusia”.
Participanţii la ceremonie au ascultat Rapsodia Română a lui George Enescu şi discursuri foarte directe.
”Ca o amintire a trecutului comunist, anumite instituţii şi anumiţi decidenţi se agaţă în continuare de puterea necontrolată pe care au exercitat-o anterior”, îl citează AP pe preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, care nu a dat nume.
Deţinerea preşedinţiei UE contează pentru foste ţări comuniste ca România, care au aderat la Uniune de puţin timp, comentează AP, care scrie că unii români consideră că evenimente din ultimele săptămâni au făcut Guvernul disfuncţional, iar alţii văd în ele o dovadă a sănătăţii democraţiei române.
Altă problemă apărută joi, într-un moment ”delicat” scrie AP, este faptul că Dragnea a dat în judecată Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker, în urma unor acuzaţii de fraudă.
Altă ilustrare a blocajului de la Bucureşti este nominalizarea de către ministrul Justiţiei, a treia oară, a unui procuror regional la conducerea DNA, respins deja în două rânduri de preşedinte, pe care-l suspectează de colaborare cu fosta Securitate comunistă. Preşedintele a respins şi două candidaturi la posturi de ministru, notează AP.
Un asemenea ”pedigriu politic le-a trezit unora unele temeri cu privire la preşedinţia României” la UE, comentează AP, care-o citează pe preşedinta grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, eurodeputata Ska Keller.
”Vrem Europa, nu o dictatură”, scandau afară sute de manifestanţi, în contextul în care în ultimii doi ani mulţi români şi-au expimat în stradă nemulţumirea faţă de încercările Guvernului de a relaxa legislaţia anticorupţie, scrie Euronews.
”Suntem aici pentru a protesta faţă de cei care vor să ne distrugă democraţia, care au distrus total economia română, în timp ce justiţia şi economia sunt pe cale să moară. Vom continua să luptăm împotriva acestor infractori”, a declarat Călin pentru postul paneuropean.
”Ne simţim europeni, gândim european, dar nu suntem trataţi ca atare, pentru că România este mereu un loc în care politicienii sunt corupţi şi în care valorile europene nu sunt apreciate”, a deplâns Alina.
În următoarele şase luni România are de dovedit că poate să conducă UE, rezolvându-şi totodată problemele interne, comentează Euronews.
Tusk şi Jean-Claude Juncker au ţinut să facă un apel, în cadrul ceremoniei, la valorile statului de drept, un avertisment care vizează Bucureştiul, dar şi alte guverne tentate să încalce anumite reguli, comentează postul belgian Bruxelles 2.
România îşi începe preşedinţia europeană în momentul în care cel mai puternic politician de la Bucureşti, Liviu Dragnea, dă în judecată Comisia Europeană în legătură cu acuzaţii de fruadă, iar auditori europeni o îndeamnă să facă mai mult în lupta împotriva fraudei, comentează postul german Deutsche Welle.
Ea a preluat preşedinţia Consiliului UE la 1 ianuarie şi urmează să asigure continuitatea activităţii UE până în iunie, în contextul în care se află în colimatorul Bruxellesului pe tema statului de drept, separării puterilor în stat şi corupţiei, notează DW.
Dragnea a dat în judecată, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF), potrivit căruia oficiali români au încasat fraudulos plăţi în valoare de 21 de milioane de euro în perioada 2001-2012.
Aceste plăţi implică o firmă de construcţii de drumuri, Tel Drum, în legătură cu care jurnalişti de investigaţie din ţară afirmau în noiembrie că au găsit documente care arată o legătură între Dragnea şi companie. La acea vreme el era preşdintele de consiliu judeţean în sudul ţării.
Procurori anticorpţie anchetează dacă Dragnea a creat o grupare infracţionalizată organizată împreună cu alţi oficiali şi dacă a falsificat documente în vederea obţinerii ilegale a unor fonduri europene.
Curtea Europeană de Conturi de la Luxembourg a îndemnat joi la o ”reformare în vederea consolidării luptei împotriva fraudei care afectează bugetul UE”.
Actualul sistem prezintă ”slăbiciuni inerente”, apreciază Curtea, iar Comisia Europeană ”nu are informaţii complete despre amploarea,natura şi cauzele fraudei”, consideră ea.
OLAF a găsit nereguli în sumă de 8,7 miliarde euro din fonduri europene în perioada 2002-2016, dar numai 2,6 miliarde de euro au fost recuperate până la sfârşitul lui 2016, a precizat ea.
Un membru al Curţii, Juhan Parts, a îndemnat CE să creeze un ”sistem eficient de prevenire, detectare şi descurajare a fraudatorilor” şi a apreciat că ”o reformă a OLAF va reprezenta testul decisiv al angajamentului CE în lupta împotriva fraudei”.
Comisarul european însărcinat cu Bugetul şi Resursele Umane Günther Oettinger a îndemnat la consolidare a puterii OLAF - printr-un ”acces la date bancare ca autorităţile naţionale şi controale la faţa locului”.
Aproximativ 45% din investigaţii conduc la urmărirea în justiţie a presupuşilor fraudatori, se arată în raportul Curţii, iar OLAF recomandă în medie 17 cazuri pe an, iar mai puţin de jumătate din ele conduc la proceduri judiciare contra suspecţilor.
Corupţia în legătură cu cheltuirea unor fonduri europene în construirea de autostrăzi şi ajutorarea agricultorilor este o problemă veche în Uniune, al cărei buget anual atinge 139 de miliarde de euro.
Până la sfârşitul lui 2020, UE urmează să înfiinţeze un parchet european - primul organ european în măsură să ancheteze şi să efectueze proceduri judiciare în cazul unor infracţiuni contra intereselor financiare ale Uniunii.
Oficiali români şi europeni şi-au adresat reciproc avertismente în cadrul ceremoniei de preluarea a preşedinţiei UE, în contextul unor îngrijorări cu privire la o reformă judiciară a Guvernului român, o preşedinţie într-o perioadă sensibilă, a Brexitului, negocierii bugetului Uniunii şi alegerilor europene din mai, comentează EUObserver.
Reuniunea ”spinoasă” de joi a amintit că România se poate alătura Ungariei şi Poloniei într-un sistem de monitorizare a sistemului statului de drept, care poate conduce la sancţiuni, comentează site-ul.
Sute de persoane au manifestat agitând steaguri ale României şi UE la Ateneu, în care o orchestră alcătuită din muzicieni din toate cele 28 de state membre a interpretat Oda bucuriei a lui Beethoven, imnul european.
Preşedintele Parlamentului European (PE) Antonio Tajani a îndemnat statele membre UE care continuă să blocheze accesul României în spaţiul Schengen să-şi ”revadă poziţia” şi şi-a exprimat speranţa unei aderări în timpul mandatului Bucureştiului la preşedinţia europeană, însă îngrijorări cu privire la respectarea statului de drept îndepărtează această perspectivă, comentează Euractiv.
El a insistat asupra faptului că Bucureştiul îndeplineşte toate criteriile de aderare de mulţi ani” şi că este necesar ca România să devonă membră în următoarele şase luni, la fel Bulagria vecină.
Jean-Claude Juncker a apreciat, la rândul său, în discursul pe care l-a susţinut că ”locul natural al României este în spaţiul Schengen” şi că ”rămâne credincios promisiunii” făcute în 2014 de a susţine Bucureştiul în această întreprindere.
Comisia Europeană consideră că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere de mulţi ani, iar în pofida faptului că aderarea nu depinde în mod teoretic de criterii legate de statul de drept sau de monitorizarea amândurora prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ţării ca Olanda vor să lege aderarea de progrese în cadrul MCV.
Ultimul raport a fost foarte critic la adresa României, relevând regrese în mai multe domenii, mai ales în reforma justiţiei. Iohannis, un critic dur al Guvernului PSD, care încearcă să limiteze lupta împotrva corupţiei, aprecia în noiembrie că ”România a revenit în perioada de dinaintea aderării la UE”, la 1 ianuarie 2007.
România nu a introdus problema aderării sale la Schengen în programul discuţiilor Consiliului, iar astfel pare puţin probabil ca acest lucru să aibă loc în următoarele şase luni.
În discursul său, susţinut în întregime în română, Tusk nu a menţionat această problemă.
Să aştepte până după alegerile europene din mai şi formarea unei noi Comisii care să abordeze subiectul nu este cea mai bună opţiune pentru România, comentează Euractiv, în contextul în care principalii doi candidaţi la succesiunea lui Jean-Claude Juncker ar putea să nu fie prea dornici să-i susţină aderarea la Schengen.
Manfred Weber, ”spitzenkandidat”-ul PPE, cel mai mare grup în actualul Parlament, a îndemnat recent la adrarea Bulgariei şi Croaţiei, fără să menţioneze România.
Bulgaria urmează să adere la Schengen până la sfârşitul mandatului actualei Comisii.
La rândul său, Frans Timmermans, candidatul S&D şi actualul primvicepreşedinte al Comisiei, a denunţat cu regularitate încălcări ale statului de drept în România, Polonia şi Ungaria.
Ultima şansă ca Bucureştiul să pună pe tapet aderarea sa la Schengen este summitul pe tema viitorului Europei, la Sibiu, în mai, care va încheia acţiunile PE şi CE înaintea alegerilor europene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
