Roxana Mînzatu, nominalizată de România pentru un post de comisar în viitorul executiv condus de Ursula von der Leyen, a fost audiată marţi în comisiile din Parlamentul European relevante pentru portofoliul ei - competenţe şi educaţie, locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie. Reprezentând grupul socialiştilor şi democraţilor din Parlamentul European, dacă va trece de audieri, ea va fi şi unul dintre cei şase vicepreşedinţi ai viitoarei Comisii Europene.
UPDATE - Într-o actualizare a bilanţului zilei după audierea altor comisari, POLITICO scrie că Roxana Mînzatu, nominalizată vicepreşedinte executiv pentru oameni, competenţe şi pregătire, s-a descurcat bine în confruntarea cu deputaţii din comisiile pentru muncă şi cultură, arătând că şi-a făcut temele cu privire la politica UE în materie de locuri de muncă.
Abordând subiecte care variază de la punerea în aplicare a directivei privind salariul minim la competenţe şi formare profesională, ea a părut să fie la înălţimea dosarelor sale.
În ceea ce priveşte dreptul la deconectare (dreptul persoanelor de a se deconecta de locul de muncă şi, în principal, de a nu se angaja în comunicaţii electronice legate de muncă, cum ar fi e-mailuri sau mesaje, în afara orelor de lucru - n.r.), ea a promis să lanseze o a doua rundă de consultări cu părţile interesate, care este etapa premergătoare prezentării unei propuneri legislative.
Dar subiectul care a părut să îi fie cel mai drag a fost programul Erasmus+, pe care l-a numit „un exemplu-cheie a ceea ce Europa face cel mai bine”. Ea l-a invocat în mod repetat în răspunsurile sale, notează POLITICO.
În cea mai mare parte a audierii, ea nu a părut deranjată de întrebările deputaţilor, până când a apărut o întrebare despre extinderea casei sale din centrul istoric al Braşovului. Ea a dezminţit informaţiile apărute în presa română potrivit cărora nu ar fi avut autorizaţiile necesare pentru a modifica o clădire istorică, afirmând că deţine două documente de la autorităţi - unul datând din 2011 şi unul din 11 noiembrie 2024 - care atestă că locuinţa sa nu este o clădire istorică şi că extinderea, de la 60 de metri pătraţi la aproximativ 100, a fost în regulă, menţionează POLITICO.
Cea mai „picantă” întrebare a venit din partea unui eurodeputat de extremă dreapta care a susţinut că Mînzatu este „doar o cotă”, deoarece a fost nominalizată în ultimul moment de România, ca urmare a insistenţelor Ursulei von der Leyen de a avea o femeie cu care să mai echilibreze din punct de vedere al genului Colegiul Comisarilor. Egalitatea de gen a fost unul dintre numeroasele subiecte pe care le-a abordat în timpul audierii sale, susţinând că aceasta este esenţială pentru politicile UE.
ŞTIREA INIŢIALĂ:
Socialista Roxana Mînzatu este europarlamentar doar de câteva luni, dar România a nominalizat-o comisar, după ce iniţial a propus un candidat de sex masculin. Însă, răspunzând la insistenţele preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind echilibrul de gen, Bucureştiul a propus în cele din urmă o femeie, iar candidatului român i s-a oferit unul dintre cele şase posturi de vicepreşedinte executiv în cadrul Comisiei, încredinţându-i-se portofoliul pentru competenţe şi educaţie, locuri de muncă şi demografie.
Deşi este un eurodeputat începător, ea nu este străină de afacerile europene, scrie POLITCO menţionând că a deţinut anterior funcţia de conducere în cadrul Ministerului Fondurilor Europene din România, dar a lucrat şi în sectorul privat.
Cu toate acestea, potrivit POLITICO, un lucru care i-a iritat pe unii socialişti este faptul că titlul ei de comisar nu mai conţine cuvintele „ocuparea forţei de muncă” sau „drepturi sociale”. Acesta ar putea fi un punct sensibil pentru Grupul S&D, din care face parte.
După audierile de marţi ale Roxanei Mînzatu, reacţiile iniţiale au fost pozitive, potrivit POLITICO. Eurodeputata socialistă Estelle Ceulemans, care a fost unul dintre deputaţii care au interogat-o pe Mînzatu, a declarat că a fost mulţumită de răspunsurile acesteia şi consideră că a dat „răspunsuri concrete” cu privire la inteligenţa artificială.
În remarcile sale de încheiere, Roxana Mînzatu a subliniat faptul că portofoliul său este legat de mai multe domenii, dar a spus că foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate este prioritatea sa, deoarece este instrumentul cel mai cuprinzător. „Suntem într-o competiţie, iar în această competiţie, Comisia trebuie să găsească un echilibru solid”, care să garanteze că europenii nu devin mai săraci, concentrându-se în acelaşi timp pe industrie, a spus Mînzatu.
POLITICO a remarcat că ea s-a folosit de toate cele cinci minute alocate comentariilor sale finale, dar a primit o rundă de aplauze la încheierea audierii.
Totuşi, audierea nu a fost lipsită de momente jenante.
AUTORIZAŢIA PENTRU CASĂ
Roxana Mînzatu a fost întrebată de europarlamentarul PPE Sabine Verheyen (Germania) dacă a cerut autorizaţie pentru a-şi extinde casa din centrul istoric al oraşului Braşov, după ce o investigaţie de presă a arătat, la Bucureşti, că ar fi existat ilegalităţi.
Casa nu era monument istoric, a răspuns Mînzatu, precizând că are o hârtie, cu data de luni, de la Ministerul Culturii, care dovedeşte acest lucru.
Ea a extins casa, care este locuinţa familiei sale, unde s-a născut, de la 60 de metri pătraţi la 130 de metri pătraţi, cu trei dormitoare.
Mînzatu şi-a început declaraţia de deschidere a audierilor solicitând încrederea deputaţilor, înainte de a începe să vorbească despre ea şi despre locul din care provine - oraşul Braşov. Ea l-a descris ca fiind un „oraş al muncitorilor” în care nici măcar oamenii care muncesc nu au suficienţi bani, vorbind în context despre „sărăcia în muncă”.
„Mă inspir de la oamenii obişnuiţi. De înţelepciunea, rezilienţa, suferinţa, speranţele şi visele lor”, a spus ea când a fost rugată să numească scriitori sau luptători celebri din care se inspiră. „Acesta va fi punctul de plecare al muncii mele”, a declarat ea.
Mînzatu este aici în calitate de comisar desemnat doar pentru că este femeie, a afirmat eurodeputatul spaniol de extremă-dreapta Juan Carlos Girauta Vidal, care face parte din grupul „Patrioţi pentru Europa”, referindu-se la solicitarea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adresată ţărilor membre de a trimite o femeie şi un bărbat ca opţiune potenţială de comisar desemnat pentru a crea un colegiu mai echitabil din punct de vedere al genului.
„Sunteţi doar o cotă”, i-a spus Vidal lui Mînzatu.
A existat o rundă de aplauze atunci când microfonul i-a fost tăiat pentru că eurodeputautul spaniol a rămas fără timp, notează POLITICO.
„Vă mulţumesc pentru întrebare”, a spus Mînzatu, subliniind în acelaşi timp că femeile reprezintă jumătate din societate. „Competenţa şi profesionalismul vor prevala”, a adăugat ea, ceea ce a stârnit o nouă rundă de aplauze.
CUM VEDE MÎNZATU DISPUTA LEGATĂ DE STUDENŢII MAGHIARI
Studenţii maghiari sunt ostaticii unei dispute politice, deoarece Ungariei i-au fost tăiaţi inclusiv banii pentru programul Orizont Europa, a arătat, în timpul audierilor, eurodeputata de extremă dreapta Zsuzsanna Borvendeg, de la grupul Europa Naţiunilor Suverane (ESN) întrebând care este opinia lui Mînzatu în această privinţă.
Comisarul desemnat a răspuns că depinde de ţara membră să respecte regulile. „Mingea este în curtea guvernului maghiar”, a spus Mînzatu.
Anterior, Mînzatu primise câteva aplauze din partea eurodeputaţilor atunci când a spus că este esenţial să „rămânem puternici prin valorile noastre comune”, ca răspuns la o întrebare din partea eurodeputei Annamária Vicsek, din grupul de extremă-dreapta Patrioţii. Aceasta a întrebat-o tot despre discriminarea maghiarilor ca urmare a blocării banilor din Erasmus.
„Europa îşi doreşte ca studenţii maghiari să revină pe drumul cel bun”, i-a spus ea, îndemnând Ungaria să „rezolve aceste probleme juridice” care au dus la îngheţarea banilor pentru Erasmus.
Începând de anul trecut, 21 de universităţi din Ungaria au mai avut acces la noi granturi UE, deoarece acestea se aflau în mâinile unor trusturi publice conduse de persoane din partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán, a relatat POLITICO. În octombrie, guvernul a propus un proiect de lege care ar interzice miniştrilor, parlamentarilor şi primarilor să deţină funcţii de conducere în universităţile publice, în încercarea de a debloca fondurile Erasmus.
De asemenea, Mînzatu a respins criticile potrivit cărora conflictul dintre Comisie şi Budapesta ar fi fost determinat de motive „ideologice”.
SALARIUL MINIM
Ultima întrebare din partea comisiilor principale - comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi comisia pentru cultură - s-a referit la salariul minim. Mînzatu a declarat că doreşte să îmbunătăţească abordarea UE, dar aceasta trebuie să ofere o legislaţie sau un instrument care „va fi cu adevărat aplicabil”, pentru că altfel, a avertizat ea, „riscăm să fim foarte teoretici”.
Cu toate acestea, ea nu s-a angajat să adopte o legislaţie obligatorie de stabilire a unui salariu minim la nivelul UE.
22 din cele 27 de ţări ale UE aveau un salariu minim naţional în iunie 2024. Suedia, Finlanda, Danemarca, Italia şi Austria nu au o astfel de legislaţie.
În unele sectoare, salariile minime sunt negociate prin acorduri colective.
SUBVENŢII PENTRU GOSPODĂRIILE VULNERABILE
Mînzatu s-a angajat să „ofere subvenţii” gospodăriilor vulnerabile, cele mai afectate de creşterea preţurilor la energie, şi să facă din acest sprijin o parte a strategiei UE de combatere a sărăciei.
Sărăcia energetică - definită prin incapacitatea de a menţine locuinţa suficient de caldă din cauza costurilor - a crescut semnificativ de la invazia Rusiei în Ucraina, care a dus la creşterea preţurilor la energie.
ASISTENŢA MEDICALĂ
UE trebuie să ofere rezultate la diferite niveluri, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea şi autonomia strategică în sectorul asistenţei medicale, a mai declarat Mînzatu la audieri.
Există loc, de asemenea, pentru îmbunătăţirea recunoaşterii automate a diplomelor în domeniul asistenţei medicale, a adăugat ea.
Alianţele universitare europene care vizează sănătatea „ar putea fi un început interesant”, a mai spus ea.
În ceea ce priveşte o mai bună susţinere a persoanelor cu handicap, „un pas important pentru început este să ne uităm la cele mai bune practici ale statelor noastre membre”, a declarat ea unui deputat european de extremă dreapta.
Eurodeputata conservatoare belgiană Liesbet Sommen a întrebat-o pe Mînzatu care sunt planurile sale în ceea ce priveşte garanţiile pentru sănătatea mintală. Mînzatu a spus că, pentru tineri, această problemă „ar trebui abordată holistic”, în timp ce pentru adulţi, ar trebui abordată din punctul de vedere al sănătăţii şi siguranţei la locul de muncă. Aceasta va face parte din iniţiativa privind locurile de muncă de calitate, a spus ea, dar trebuie să facă parte şi din alte iniţiative.
MAI MULTE LIMBI STRĂINE
Deficienţele sistemelor de educaţie şi provocările cu care se confruntă profesorii au fost, de asemenea, probleme ridicate de mai mulţi deputaţi europeni şi recunoscute şi de Mînzatu.
„Suntem în urmă” faţă de obiectivul ca fiecare european să vorbească două limbi pe lângă limba maternă, a recunoscut Mînzatu. Vreau să „pun în valoare această parte a identităţii noastre europene”, iar acest lucru se va întâmpla datorită utilizării tehnologiilor, a adăugat ea.
„Alfabetizarea mediatică este esenţială”, i-a spus Mînzatu eurodeputatei conservatoare croate Sunčana Glavak. UE oferă sprijin ţărilor membre, inclusiv prin intermediul grupurilor de experţi. Acestea vor veni cu orientări pentru a ajuta profesorii din întreaga Europă cu privire la utilizarea în siguranţă a resurselor digitale, a menţionat Mînzatu.
Conceptul de uniune a competenţelor şi spaţiul european al educaţiei trebuie să fie „mai ambiţioase” şi să includă „recunoaşterea automată” a diplomelor, a mai spus ea, adăugând că va lucra cu fiecare ţară membră pentru a reuni toate elementele pentru uniunea competenţelor.
„Vreau să fac Erasmus mai puternic”, a spus Mînzatu, fără a oferi propuneri concrete. Dar va fi „solid din punct de vedere financiar”, a promis ea.
După 20 de minute de audieri, Mînzatu vorbise deja în engleză, în română şi în franceză, iar la un moment dat, când traducerea nu se auzea bine, a spus că ar putea înţelege în spaniolă, notează POLITICO.
SPORTUL
„Vreau să integrăm sportul în mai multe dintre politicile noastre”, le-a spus Mînzatu eurodeputaţilor. Erasmus pentru sport există deja, dar „trebuie să oferim mai mult”.
„Sportul este un instrument pe care l-aş vedea mult mai bine integrat decât este acum”, a spus ea, promiţând să acorde o atenţie deosebită sportului pentru tineri şi pentru persoanele cu handicap.
INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ
Inteligenţa artificială „oferă lucrătorilor posibilitatea de a fi flexibili şi generează noi tipuri de locuri de muncă, dar trebuie să reglementăm şi în ceea ce priveşte locurile de muncă de calitate”, a răspuns Mînzatu la o întrebare privind influenţa IA la locul de muncă.
„Trebuie să recunoaştem că IA şi tehnologia oferă oportunităţi, oferă locuri de muncă de calitate în sine, în multe industrii, poate face acest lucru, dar trebuie să ne uităm la relaţiile de pe piaţa muncii”, a spus ea.
Mînzatu a adăugat că aceasta va fi în „centrul activităţii sale” şi a spus că doreşte un „răspuns strategic” pentru a se asigura că drepturile lucrătorilor sunt respectate, nu numai online, ci şi atunci când vine vorba de utilizarea IA.
„Mobilitatea (oamenilor), cred eu, este în inima proiectului privind locurile de muncă de calitate şi în inima competitivităţii noastre”, i-a spus Mînzatu eurodeputatului conservator german Dennis Radtke.
„Mulţi europeni nu dispun de competenţele digitale necesare” care le-ar permite să profite de oportunităţile economice şi de locuri de muncă, a declarat Mînzatu în cuvântul său de deschidere. O provocare urgentă va fi reducerea decalajului în materie de competenţe digitale între ţările din bloc.
„Europenii vor experimenta şi mai multe schimbări în următorii ani - de aceea trebuie să construim o cultură a pregătirii pentru viitor pentru a face faţă cu bine tuturor schimbărilor şi riscurilor. Pregătirea începe cu şcoala obligatorie, dar depinde de învăţarea pe tot parcursul vieţii, pe care noi, ca adulţi, trebuie să o integrăm în rutina noastră”, le-a spus Mînzatu eurodeputaţilor.
Pentru Mînzatu, este de asemenea important ca oamenii să poată circula în UE cu competenţele lor. Ea va propune un sistem de „portabilitate a competenţelor”.
Europa trebuie să îşi intensifice „pregătirea, antrenamentul, rezistenţa” pentru a-şi „responsabiliza şi proteja cetăţenii”, a spus Mînzatu.
CINE ESTE ROXANA MÎNZATU
POLITICO îi face un scurt portret Roxanei Mînzatu.
Nominalizată în ultima clipă ca urmare a demersului lui von der Leyen pentru echilibrul de gen, Roxana Mînzatu, în vârstă de 44 de ani, abia ajunsese la Bruxelles, proaspăt aleasă europarlamentar din partea socialiştilor români, când a primit telefonul, scrie POLITICO. „Nu era în planul meu profesional sau politic să devin comisar european”, a declarat ea presei române.
A studiat fondurile de coeziune încă din facultate şi şi-a scris teza pe această temă. Este văzută ca având un profil tehnocrat, deoarece a trecut de mai multe ori în carieră din sectorul public în cel privat, lucrând întotdeauna în proiecte legate de finanţarea UE.
În sectorul privat, ea a consiliat companii cu privire la modul de accesare a fondurilor UE şi le-a ajutat în gestionarea proiectelor.
Apogeul carierei sale în serviciul public, până la numirea sa în funcţia de comisar, a fost în 2019, când a fost ministru pentru fonduri UE timp de câteva luni. De asemenea, a fost secretar de stat pentru proiecte şi fonduri UE de trei ori.
Şi-a fondat propria companie de consultanţă pentru a ajuta întreprinderile să acceseze fonduri UE.
A urmat un curs online de leadership la Universitatea Harvard şi îi place să posteze poze cu flori pe Instagram.
O DISPARŢIE „MISTERIOASĂ” ÎN TITULATURĂ
Când a fost numită în septembrie anul trecut, mulţi - inclusiv actualul comisar pentru ocuparea forţei de muncă, Nicolas Schmitt - au subliniat dispariţia cuvintelor „ocuparea forţei de muncă” şi „afaceri sociale” din titulatura postului său.
Eurodeputata franceză de extremă stânga Leïla Chaibi a declarat că absenţa acestora din titlu este îngrijorătoare, deoarece ar putea însemna că „drepturile lucrătorilor şi chestiunile sociale sunt marginalizate”, accentul fiind pus pe competenţe „ca instrumente pentru productivitate şi competitivitate”.
În întrebările scrise ale deputaţilor, Mînzatu a fost chestionată cu privire la acest aspect şi a declarat că înţelege „de ce unii ar fi preferat o formulare diferită” pentru titulatura sa
„Indiferent de titlul meu, hotărârea mea de a lucra pentru locuri de muncă de calitate, drepturi sociale, competenţe şi educaţie şi, în general, pentru cetăţenii Europei, este clară”, a spus ea.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, i-a încredinţat sarcina de a crea un nou plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, de a elabora o foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate şi o strategie de combatere a sărăciei şi de a construi o „uniune a competenţelor” pentru a oferi oamenilor competenţele de care au nevoie pentru a putea lucra în lumea actuală, precizează POLITICO.
Şi înainte de audiere, deputata olandeză de la Renew, Brigitte Van Den Berg, a declarat pentru POLITICO că primele sale impresii despre Mînzatu „sunt destul de promiţătoare”, deoarece aceasta pare „deosebit de pasionată de sprijinirea persoanelor cu educaţie şi formare profesională”.
Cu toate acestea, deputata română de dreapta Georgiana Teodorescu nu a fost impresionată de primele răspunsuri scrise ale compatrioatei sale la întrebările parlamentarilor. „Răspunsurile primite sunt foarte generale, acoperind subiecte largi, fără niciun detaliu specific”, a declarat ea pentru POLITICO. „Mă aştept ca în timpul audierilor, ea să poată aborda subiecte mai concrete şi puncte specifice”, a spus Teodorescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
