Puternicul cutremur care a lovit luni sudul Turciei şi Siria vecină are un bilanţ devastator din cauza unei combinaţii de factori: momentul în care s-a declanşat, locaţia sa, o falie relativ liniştită timp de două secole şi clădiri prost construite, relatează AFP.
Bilanţul provizoriu ajunsese deja în cursul serii la peste 2.600 de morţi în urma seismului cu magnitudinea de 7,8, care a fost urmat de o replică puternică de magnitudine 7,5.
Sunt atât de multe victime în primul rând din cauza forţei fenomenului, fără precedent în Turcia de la cutremurul din 1939, care a avut loc într-o regiune dens populată.
Pământul s-a cutremurat la ora locală 04:17 (3:17, ora României) şi toţi cei care dormeau au fost pur şi simplu "prinşi ca într-o capcană când casele lor s-au prăbuşit", a declarat Roger Musson, cercetător asociat la British Geological Survey.
În plus, construcţia caselor "nu corespundea cu adevărat unei zone cu risc de cutremur major", a explicat pentru AFP specialistul, autor al unei cărţi consacrate cutremurelor. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul că linia de falie seismică a fost relativ calmă în trecut.
Turcia este situată într-una dintre cele mai importante zone seismice din lume. În 1999, a înregistrat un cutremur pe falia Anatoliană de Nord, în regiunea nordică Düzce, care a provocat moartea a peste 17.000 de persoane. Luni, pământul s-a cutremurat în cealaltă parte a ţării, în apropiere de graniţa cu Siria, de-a lungul faliei Anatoliene de Est.
UN CUTREMUR LA INDIGO, DUPĂ DOUĂ SECOLE
Falia nu a mai avut un cutremur de magnitudine 7 de mai bine de două secole, ceea ce s-ar putea să-i fi făcut pe oameni să ignore amploarea pericolului pe care îl reprezintă, potrivit lui Roger Musson. Dar o asemenea durată de acalmie înseamnă, totodată, că "o cantitate destul de mare de energie s-ar fi putut acumula" de-a lungul faliei. Potrivit cercetătorului, această ipoteză este susţinută de apariţia replicii puternice după cutremurul principal.
Seismul de luni este "aproape o repetare" a celui care a avut loc în zonă la 13 august 1822, a cărui magnitudine a fost estimată de seismologi la 7,4. La vremea respectivă, a provocat "distrugeri enorme, oraşe întregi fiind devastate, şi zeci de mii de victime umane", spune Roger Musson.
Cutremurul de luni a avut loc la o adâncime mică - 17,9 kilometri, potrivit USGS - în apropierea oraşului Gaziantep. În zonă locuiesc două milioane de oameni.
Seismul a fost cauzat de o mişcare spre nord a plăcii tectonice arabe, care "avansează spre Turcia", a precizat seismologul. Atunci când tensiunea devine prea mare, placa se deplasează brusc înainte şi "eliberarea acestei mişcări produce un cutremur major, precum cel de astăzi", a explicat expertul..
Amploarea distrugerilor depinde, de asemenea, de lungimea rupturii solului de-a lungul liniei de falie (peste 100 km în cazul cutremurului de luni), notează cercetătorul. "Acest lucru înseamnă că orice punct situat pe o rază de 100 km de la linia de falie a fost, de fapt, în centrul cutremurului.
CLĂDIRI PRĂBUŞITE "CA NIŞTE CLĂTITE"
Construcţia clădirilor este un factor important în cazul unui cutremur, notează Carmen Solana, vulcanolog la Universitatea britanică din Portsmouth.
"Rezistenţa infrastructurii este, din păcate, inegală în sudul Turciei şi în special în Siria. Prin urmare, salvarea de vieţi depinde acum de viteza de salvare", a declarat ea pentru AFP.
Cutremurul din 1999 din Turcia a dus la adoptarea în 2004 a unei legislaţii care prevede că toate construcţiile noi trebuie să respecte criteriile de rezistenţă la cutremure.
Amploarea distrugerilor de luni ar trebui să determine autorităţile turce să verifice dacă legea a fost respectată, spune Joanna Faure Walker de la Institutul pentru reducerea riscurilor şi dezastrelor de la Universitatea britanică UCL.
Multe clădiri "s-au prăbuşit ca nişte clătite", notează vulcanologul Bill McGuire, tot de la UCL. "Acest lucru se întâmplă atunci când pereţii şi podelele nu sunt suficient de solide, fiecare etaj se prăbuşeşte pe verticală peste cel de dedesubt", lăsând puţine şanse de supravieţuire pentru ocupanţi, a explicat el.
"Nu este neobişnuit să vezi o clădire care stă în picioare, fără prea multe pagube, în timp ce următoarea este complet distrusă. Se întâmplă din cauza unei construcţii dubioase sau a unor materiale proaste", explică specialistul.
WATCH: Aerial view of massive destruction in Turkey after powerful earthquakepic.twitter.com/VFzrdB5WoH
— Insider Paper (@TheInsiderPaper) February 6, 2023
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
