Procesul istoric al celor 12 separatişti catalani cu pivire la rolul pe care l-au jucat în tentativa de secesiune din 2017 s-a încheiat miercuri - după patru luni de audieri - în Spania, unde tribunalul urmează să pronunţe, în câteva luni, o hotărâre ultrasensibilă din punct de vedere politic, relatează AFP.
Foşti membri ai Guvernului catalan, fosta preşedintă a Parlamentului regional sau lideri ai unor asociaţii separatiste - aceşti separatişti au fost judecaţi cu privire la faptul că au oragnizat la 1 octombrie 2017 un referendum de autodeterminare, interzis de justiţie şi pătat de violenţe ale poliţiei, urmate la 27 octombrie de o zadarnică declarare a independenţei, adoptată prin vot de Parlamentul catalan.
Nouă dintre ei se află în detenţie provizorie de peste un an.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Sute de martori - inclusiv fostul şef al Guvernului Mariano Rajoy, au fost audiaţi de Curtea Supremă, cea mai înaltă instanţă judiciară spaniolă, a cărei hotărâri este aşteptată în toamnă şi care nu poate fi atacată în apel.
Acuzaţii au prevăzut deja să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Fostul vicepreşedinte catalan Oriol Junqueras, încarcerat din noiembrie 2017, este principalul acuzat, în absenţa fostului preşedinte regional Carles Puigdemont, care a fugit în Belgia pentru a se sustrage justiţiei. El riscă 25 de ani de închisoare.
”A vota (...) şi a apăra republica într-un parlament nu poate constitui un delict”, a declarat Junqueras înainte de încheierea procesului. ”Cel mai bine pentru toată lumea, pentru Catalonia, pentru Spania, pentru Europa este ca problema să fie pusă pe teren politic”, a adăugat el, îndemnând la ”dialog” în vederea soluţionării crizei catalane.
”Credeţi că catalanii nu vor mai lupta pentru dreptul lor la autodeterminare din cauza unei hotărâri a justiţiei? Eu sunt convis că nu”, a tunat alt acuzat, Jordi Cuixart.
”NESUPUNERE MASIVĂ”
”O vom face din nou”, a declarat, la rândul său, în faţa presei, preşedintele catalan Quim Torra, referindu-se la tentativa de secesiune.
La Barcelona, câteva mii de separatişti au manifestat miercuri seara, în semn de solidaritate cu cei pe care-i consideră ”deţinuţi politici”. ”Atunci când va avea loc condamnarea, trebuie să facem o nesupunere civilă masivă”, a îndemnat Silvia Macia, o manifestantă.
Justiţia şi Guvernul spaniole nu au încetat, la rândul lor, să sublinieze în acest proces că acuzaţii nu sunt judecaţi cu privire la ideile lor, ci pentru că au încălcat legea.
O condiţie indispensabilă a infracţiunii de rebeliune, de care sunt acuzaţi nouă dintre cei 12 separatişri, este existenţa sau nu a unei revolte violente - a fost problema centrală a procesului. Parchetul nu a ezitat să catalogheze evenimentele din 2017 drept o ”lovitură de stat”.
Juriştii sunt, în schimb, împărţiţi cu privire la acest subiect, iar apărarea a respins acuzaţia de rebeliune, susţinând că violenţa a fost provocată exclusiv din partea poliţiei, în ziua referendumului.
În opinia avocaţilor separatiştilor, aceştia din urmă au fost vnovaţi, în cel mai rău caz, de nesupunere, o infracţiune sancţionată printr-o simplă pedeapsă de ineligibilitate.
CENTRUL DEZBATERII POLITICE
Punctele de vedere diametral opuse ale celor două părţi reflectă dezbaterea la fel de polarizată din afara Curţii Supreme.
La peste un an şi jumătate de la tentativa de secesiune, Catalonia este guvernată de către separatişti şi este profund împărţită, în timp ce problema catalană rămâne în centrul dezbaterii politice naţionale
Socialistul Pedro Sanchez, şeful în exerciţiu al Guvernului spaniol, care a început negocieri cu partide în vederea rămânerii sale la putere, caută să renuţe la susţinerea separatiştilor catalani.
Aceştia i-au făcut greutăţi mari de la începutul procesului, precipitând convocarea unor alegeri legislative anticipate în aprilie, după ce au respins un proiect al bugetului de stat.
Analistul politic Josep Ramoneda consideră, în acest context, că ”este destul de ipotetic ca guvernele spaniol şi catalan să poată să dialogheze”, având în vedere că separatiştii insistă să ceară un referendum de autodeterminare, de care Madridul nici nu vrea să audă.
Iar ”indiferent care va fi sentinţa, ea va fi interpretată de către mişcarea separatistă ca un element de care să se agaţe cu scopul de a încerca să se mobilizeze din nou”, apreciză Oriol Bartomeus, un profesor de ştiinţe politice de la Universitatea Autonomă din Barcelona.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
