Uniunea Europeană, SUA şi alte ţări bogate şi-au mărit oferta de finanţare a combaterii schimbărilor climatice pentru ţările în curs de dezvoltare la 300 de miliarde de dolari pe an, sâmbătă, în cadrul COP29, în încercarea de a debloca negocierile din ce în ce mai tensionate, relatează Reuters.
Summitul ONU privind clima ar fi trebuit să se încheie vineri, dar s-a prelungit, negociatorii din aproape 200 de ţări - care trebuie să adopte acordul prin consens - încercând să ajungă la un acord asupra unui plan de finanţare pentru următorul deceniu.
Nu se ştie dacă oferta revizuită ar fi suficientă pentru a duce la un acord, însă negociatorii din ţările în curs de dezvoltare şi din naţiunile insulare şi-au exprimat sâmbătă frustrarea faţă de un proces despre care au afirmat că nu este incluziv şi au părăsit temporar discuţiile.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
O propunere de 250 de miliarde de dolari, formulată vineri de preşedinţia azeră a COP29, a fost respinsă ca fiind total insuficientă de către ţările în curs de dezvoltare, afectate de costurile tot mai mari ale efectelor furtunilor, inundaţiilor şi secetelor provocate de schimbările climatice.
COP29 a scos la iveală diviziunile dintre guvernele bogate, constrânse de bugetele interne restrânse, şi ţările în curs de dezvoltare, în timp ce eşecurile din trecut în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor de finanţare a combaterii schimbărilor climatice au făcut, de asemenea, ca ţările în curs de dezvoltare să fie neîncrezătoare în noile promisiuni.
Noul obiectiv este menit să înlocuiască angajamentul anterior al ţărilor dezvoltate de a furniza 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice pentru ţările mai sărace până în 2020. Acest obiectiv a fost atins cu doi ani întârziere, în 2022, şi expiră în 2025.
Cinci surse la curent cu discuţiile cu uşile închise au declarat că UE a fost de acord că ar putea accepta cifra mai mare de 300 de miliarde de dolari pe an. Două dintre surse au declarat că Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au fost, de asemenea, de acord.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene şi un purtător de cuvânt al guvernului australian au refuzat să comenteze negocierile.
Fără nicio actualizare oficială a proiectului de acord din partea preşedinţiei COP29, atmosfera a fost tensionată în rândul grupurilor de negociere.
„Nu există nicio claritate cu privire la calea de urmat. Nu există claritate cu privire la voinţa politică de care avem nevoie pentru a ieşi din această situaţie", a declarat negociatorul principal din Panama, Juan Carlos Monterrey Gomez.
Reprezentanţii blocurilor ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi ai ţărilor insulare mici au părăsit frustraţi sala de negocieri, dar au declarat că rămân angajaţi în găsirea unui acord.
„Am ieşit temporar, dar rămânem interesaţi de discuţii până când vom obţine un acord echitabil”, a declarat preşedintele blocului ţărilor cel mai puţin dezvoltate, Evans Njewa, într-o postare pe X.
Alianţa Statelor Insulare Mici a emis un comunicat prin care a confirmat, de asemenea, retragerea temporară din negocieri. „Nu dorim nimic mai mult decât să continuăm să ne implicăm, dar procesul trebuie să fie incluziv”, a declarat aceasta.
John Podesta, trimisul SUA pentru climă, a declarat că se aşteaptă ca discuţiile să avanseze către un acord.
„Să sperăm că aceasta este furtuna dinaintea liniştii”, a spus el.
PRESIUNI PENTRU 390 DE MILIARDE DE DOLARI
Marina Silva, ministrul brazilian al mediului şi schimbărilor climatice, declarase vineri că naţiunea sa - care urmează să găzduiască summitul de anul viitor - face presiuni pentru a obţine 390 de miliarde de dolari anual de la ţările dezvoltate până în 2035.
„Nu putem părăsi Baku fără o decizie care să fie la înălţimea provocării cu care ne confruntăm”, a declarat ea prin intermediul unui translator.
Negociatorii au lucrat pe parcursul summitului de două săptămâni pentru a aborda alte întrebări critice privind obiectivul de finanţare, inclusiv cine este invitat să contribuie şi cât de mult din finanţare este pe bază de grant, mai degrabă decât sub formă de împrumuturi.
Lista ţărilor care trebuie să contribuie - aproximativ două duzini de ţări industrializate, inclusiv SUA, naţiunile europene şi Canada - datează de la o listă stabilită în timpul discuţiilor ONU privind clima din 1992.
Guvernele europene au cerut altor state să li se alăture, inclusiv Chinei, a doua cea mai mare economie a lumii, şi statelor bogate în petrol din Golf.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
