Conferinţa ONU privind biodiversitatea (COP15) începe miercuri la Montréal cu o provocare colosală - cele 190 de ţări membre să încheie în două săptămâni de zile, până la 19 decembrie, un acord istoric al ”ultimei şanse” privind salvarea speciilor şi mediilor naturale de la o distrugere ireversibilă şi salvarea resurselor indispensabile omenirii, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Delegaţi din peste 190 de ţări se reunesc până la 19 decembrie pentru a adopta un nou cadru mondial - pe o perioadă de zece ani - în vederea salvării naturii şi resurselor acesteia indispensabile omului.

Un milion de specii sunt ameninţate cu extincţia, o trime din pământuri este grav degradată, iar solurile ferile dispar, în timp ce poluarea şi modificările climatice accelerează degradarea oceanelor.

”Omenirea a devenit o armă de extincţie în masă”, a tunat marţi secretarul general al ONU Antonio Guterres, în deschiderea summitului, din cauza ”apetitului nostru fără limită faţă de o creştere economică necontrolată şi inegală”.

Această COP15 - sora geamănă din umbră a COP privind clima - este ”şansa noastră de a oopri această orgie a distrugerii”, a denunţat Guterres.

Însă negocierile bat pasul pe loc de trei ani.

Este vorba despre concretizarea unui acord cu aproximativ 20 de obiective - principalul obiectiv vizează să protejeze 30% dintre terenuri şi mări.

Alte obiective prevăd restaurarea mediilor naturale, reducerea pesticidelor, lupta împotriva speciilor invazive sau condiţii ale unui pescuit şi unei agriculturi durabile.

”ULTIMA LINIE DREAPTĂ”

Costul degradării ecosistemelor este estimat la 3.000 de miliarde de dolari pe an până în 2030, aminteşte Antonio Guterres.

Înainte de discursul său, aproximativ zece activişti autohtoni au protestat în timpul discursului premierului canadian Justin Trudeau, ilustrând febra pe care o suscită criza ecologică în aceste comunităţi.

Teritoriile lor adăpostesc 80% din biodiversitatea care subzistă în lume.

O recunoaştere - inclusiv financiară - a rolului acestor comunităţi în acordul final este una dintre problemele fierbinţi de soluţionat.

Într-o încercare de a izbuti acest lucru, au avut loc trei zile de negocieri prealabile, de la 3 la 5 decembrie.

Însă aceste negocieri s-au încheiat fără vreun progres semnificativ - au fost aprobate doar cinci obiective -, ceea ce alimentează o îngrijorare tot mai vie în rândul experţilor şi ONG-urilor.

”Acest summit este o şansă pe care lumea nu trebuie s-o scape, probabil ultima ca guvernele să inverseze cursul lucrurilor şi să ne salveze preţiosul sistem de supravieţuire”, a subliniat marţi ofiţerul de advocacy la WWF Bernadette Fischler Hooper.

”Suntem în ultima linie dreaptă şi a venit vremea să facem un pas înainte. Asta este crucial”, a subliniat marţi şefa Programului ONU al Mediului (PNUE) Inger Andersen, vizibil îngrijorată.

100 DE MILIARDE

Însă acest summit - prezidat de către China şi mutat în Canada, din cauza politcii ”zero covid” a Beijingului - se desfăşoară fără susţinerea liderilor lumii, care au luat parte totuşi la COP27 de luptă împotriva modificărilor climatice, în noiembrie, la Sharm el-Sheikh, în Egipt.

Miniştrii mediului sunt însărcinaţi ca - începând de la 15 decembrie - să facă din negocieri un succes.

Ambiţia afişată rămâne de a pecetlui un acord la fel de istoric ca cel de la Paris în lupta împotriva încălzirii globale din 2015.

Însă unii se tem de ”strategii eventual deliberate de a provoca un scenariu ca la Copenhaga”, unde COP privind clima s-a soldat cu un eşec răsunător în 2009, subliniază ONG-ul Avaaz.

În vederea evitării acestui lucru, ţările este necesar să se pună de acord asupra unor obiective măsurabile şi controlate, pentru a nu repeta eşecul cadrului precedent, adoptat în 2010 la Aichi, în Japonia.

Finanţările ţărilor bogate destinate ţărilor sărace sunt, de asemenea, un punct decisiv.

O coaliţie a Emisferei de Sud a cerut cel puţin 100 de miliarde de dolari pe an pentru biodiversitate - tot atât cât în lupta împotriva modificărilor climatice - şi 700 de miliarde de dolari pe an până în 2030.

Unele ţări vor să înfiinţeze un fond destinat biodiversităţii - o poziţie căreia i se opun ţările bogate, care preferă să perfecţioneze canalele existente, şi anume băncile publice de dezvoltare.

Spionoasa problemă a biopirateriei este, de asemenea, o sursă de blocaje - numeroase ţări cer ca ţările bogate să împărtăşească beneficiile cosmeticelor şi medicamentelor derivate din resurse conservate în emisafera sudică.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.