Uniunea Europeană (UE) a stabilit miercuri o listă de şapte ţări de origine a imigraţiei ”sigure” - Kosovo, Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Maroc şi Tunisia -, care limitează semnificativ posibilitatea ca cetăţenii acestora să obţină azil, o decizie salutată de către Italia, dar criticată aprig de către apărătorii migranţilor, relatează AFP.
Potrivit Bruxellesului, Kosovo, Bangladeshul, Columbia, Egiptul, India, Marocul şi Tunisia - sunt considerate ţări de origine a migaţiei ”sigure”.
Acest lucru înseamnă că cetăţenii acestor ţări nu pot fi refugiaţi. Ideea este ca cererile de azil să le fie soluţionate rapid şi să fie reptriaţi rapid.
O LISTĂ ”DINAMICĂ”
Mai multe state membre ale UE aplică deja acest concept la nivel naţional.
Franţa, de exemplu, are o listă de zece ţări pe care le consideră ”sigure” - pe care apare Mongolia, Serbia sau Republica Capului Verde.
Însă nu există o listă comună şi armonizată la nivelul UE.
Potrivit unor oficiali europeni, acest lucru încurajează în prezent solicitanţi de azil să vizeze ţări gazdă cu cel mai flexibile criterii.
Comisia Europeană (CE) vrea să rezolve această problemă prin această propunere, pe care a prezentat-o miercuri.
Această listă este ”dinamică” şi poate fi lărgită sau restrânsă în funţcie de evoluţia situaţiei drepturilor omului în ţările care apar pe ea, precizează un oficial.
Comisia consideră că majoritatea ţărilor candidate la o aderare la UE îndeplinesc, în principiu, ”criteriile să fie desemnate ţări de origine sigure”.
Conceptul acestei liste este însă aprig criticat de organizaţii nongiuernamentale (ONG) de protecţia migranţilor, potrivit cărora unele ţări care apar pe listă - ca Tunisia, Egiptul sau Marocul - au fost criticate din cauza modului în care gestioneazxă drepturile omului.
”Aceste ţări sunt cunoscute prin încălcarea drepturilor omului”, denunţă EuroMed Rights.
”Calificarea lor ca sigure este înşelătoare şi periculoasă”, critică pe X acest ONG.
Comisia respinge toate aceste critici şi dă asigurăir că lista ”nu va suprima garanţiile oferite solicitanţilor de azil”, potrivt unui purtător de cuvânt, Markus Lammert.
În vederea intrării în vigoare a acestei propuneri, ea este necesar să fie aprobată atât de către Parlamentul European (PE), cât şi de statele membre UE.
Însă acesta este un subiect foarte sensibil pe plan politic şi riscă să provoace dezacorduri între Cei 27.
DOSAR PROMOVAT DE LA ROMA
Acest dosar este promovat de către Italia, care a salutat miercuri ”un succes al Guvernului italian”.
Franţa a rămas mai degrabă în retragere în negocieri, preferând să se pronunţe asupra propunerii CE detaliat.
Comisia a prezentat o listă de acest fel în 2015.
Însă acest proiect a fost abandonat până la urmă, din cauza unor dezbateri aprige cu privire la ideea includerii sau nu a Turciei - cu un bilanţ împărţit în privinţa independenţei justiţiei, drepturilor minorităţilor şi libertăţii presei.
Asupra Bruxellesului se exercită presiuni pentru ca să-şi înăsprească politica migraţiei, în contextul unei ascensiuni a extremei drepte pe întregul continent.
La jumătatea lui martie, Comisia a prezentat măsuri în vederea unei accelerări a expulzărilor străinilor aflaţăi în situaţie neregulată.
Comisia a propus un cadru legal în vederea înfiinţării unor centre de migranţi în afara frontierelor UE - faimoasele ”centre de întoarcere”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
