Comisia Europeană (CE) şi-a revizuit în scădere, joi, previziunile creşterii economice în zona euro în 2022 şi 2023, la 2,6% şi, respectiv, 1,4%, de la 2,7% şi, respectiv, 2,3%, cât anticipa până acum, din cauza unui impact tot mai puternic al Războiului rus din Ucraina, relatează AFP.
Inflaţia a crescut la niveluri istorice, din cauza ofensivei ruse în Ucraina şi a sancţiunilor occidentale pe care aceasta le-a antrenat.
Bruxellesul prezintă previziuni privind o creştere a preţurilor la consum la 7,6% în 2022 şi la 4% în 2023, de la 6,1% şi, respetiv, 2,7%, cât aştepta anterior, în cele 19 state din zona euro.
Per ansamblu, economia zonei euro ”urmează să-şi continue expansiunea, însă într-un ritm mai lent” decât cel prevăzut la ultimele previziuni - publicate în mai -, subliniază CE.
Însă CE avertizează că situaţia s-ar putea înrăutăţi, în cazul unei întreruperi a aprovizionărilor cu gaze naturale ruseşti de către Moscova, în contextul în care Uniunea Europeană (UE) rămâne în continuare foarte dependentă de hidrocarburi ruseşti.
INCERTITUDINI PUTERNICE
”Evoluţia războiului şi fiabilitatea aprovizionărilor cu gaze naturale sunt necunoscute, iar aceste previziuni sunt supuse unei puternice incertitudini şi unor riscuri de scădere”, subliniază într-o conferinţă de presă comisarul european însărcinat cu Economia Paolo Gentiloni.
”Invazia Ucrainei de către Rusia a exercitat presiuni suplimentare în creşterea preţurilor energiei şi produselor alimentare de bază. Acestea (...) erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor”, subliniază CE în previziunile sale.
Între alţi factori care se repercutează negativ asupra creşterii economice, CE evocă o resimţire ”mai rapid decât se prevedea” a politicii monetare a Băncii Centrale Euroene (BCE), necesară în vederea unei îndiguiri a inflaţiei.
Ea evocă, de asemenea, o ”încetinire continuă a creşterii (economice) în Statele Unite” şi impactul politicii Beijingului în lupta împotriva covid-19, care antrenează carantne şi închiderea unor fabrici în China.
Războiul din Ucraina a oprit o relansare economică a Uniunii Europene (UE), lansată în primăvara lui 2021, după o recesiune istorică provocată de pandemia covid-19.
VÂRFUL INFLAŢIEI, ÎN TRIMESTRUL TREI
”Dinamica redeschiderii economiilor noastre ar urma să susţină creşterea anuală în 2022, însă în 2023 ne-am revizuit previziunile în scădere”, declară Paolo Gentiloni.
În privinţa inflaţiei, CE estimează că vârful ar urma să fie atins în trimestrul trei, la un nivel estimat de 8,4%.
Aceasta ar urma să scadă apoi în mod treptat, până sub 3%, la sfârşitul lui 2023.
Creşterea preţurilor la consum a bătut, în iunie, un nou record în zona euro, cu 8,6% pe an.
Previziunile privind creşterea economică şi inflaţia anunţate joi ”depind puternic de evoluţia războiului, mai ales de implicaţiile acestuia asupa aprovizionării cu gaze naturale a Europei”, avertizează Bruxellesul.
”Noi creşteri ale preţurilor gazelor naturale ar putea creşte şi mai mult inflaţia şi sufoca creşterea economică”, subliniază CE.
Creşteri ale salariilor, decise în Europa, în compensarea creşterii costului traiului ar putea, la rândul lor, să amplifice creşterea preţurilor să deschidă un cerc vicios inflaţionist.
Acest lucru ar putea să antreneze o creştere şi mai puternică a nivelului dobânzii, care poate nu numai să încetinească creşterea economică, ci să reprezinte ”riscuri sporite la adresa stabilităţii financiare”, îşi exprimă îngrijorarea CE.
În contextul în care UE înfruntă, în această vară, un val de îmbolnăviri covid-19, Comisia Europeană relevă, de asemenea, ”posibilitatea ca reaparţia unei pandemii în UE să provoace noi perturbări ale economiei”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
