China şi-a afişat vineri triumful împotriva noului coronavirus, însă ţara care se află la originea pandemiei covid-19 a renunţat să-şi stabilească un obiectiv de creştere economică şi anunţă o strângere a şurubului împotrova opoziţiei democratice de la Hong Kong, relatează AFP.
Regimul preşedintelui Xi Jinping - busculat de virusul apărut la sfârşitul lui 2019 la Wuhan (centru) - a reuşit să îndiguiască epidemia pe teritoriul chinez, în timp ce aceasta se răspândea în restul lumii, omorând 330.000 de oameni.
”Am obţinut un succes strategic major în răspunsul nostru împotriva covid-19”, a clamat premierul Li Keqiang în deschiderea - cu două luni şi jumătate întîrziere - a sesiunii plenare a Adunării Naţionale Populare (ANP), marea reuniune anuală a puterii comuniste.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În faţa ţărilor occidentale care întârzie să stăpânească epidemia, Beijingul îşi laudă fără complexe modelul autoritarist. Însă el se loveşte de răzbunarea Statelor Unite, care-l acuză de faptul că a întârziat să reacţioneze împotriva epidemiei.
”Incompetenţa chinei şi nimic altceva a provocat acest atac în masă mondial”, a tunat miercuri preşedintele american Donald Trump.
Prima ţară afectată de covid-19 şi totdată prima care iese din ea, gigantul asiatic se confruntă în prezent cu ”sarcina imensă” de a-şi relansa economia, în plină drepresiune mondială, le-a spus Li Keqiang celor 3.000 de deputaţi reuniţi, cu masca pe faţă, în cadrul solemn al Palatului Poporului.
PREŢ DE PLĂTIT
Succesul împotriva epidemiei ”a fost plătit cu un preţ mare”, a recunoscut, referindu-se la prăbuşirea Produsului Intern Brut (PIB) cu 6,8% - o premiră în istoria Republicii Populare.
Chinese Premier Li Keqiang:
— Luo Xiaohan (@luo_xiaohan) May 22, 2020
We also pay a huge price. The economy experienced negative growth in the first quarter, and the production & living order has been affected. But life is paramount. This is a price that must be borne & worth paying. pic.twitter.com/WnA4JpoWxo
”Presiunea asupa locurilor de muncă a crescut puternic”, a recunoscut el.
Un semn al incertitudinii cu care se confruntă ţara, Li s-a abţinut să stabilească un obiectiv al creşterii economice pentru anul în curs - încă o premieră în istoria recentă.
”Ţara noastră se va confrunta cu anumiţi factori care sunt dificil de prevăzut”, a justificat el, în contextul în care principalii clienţi ai Chinei - Europa şi America de Nord - sunt în pană.
Împotriva marasmului generalizat, China îşi va lăsa deficitul să crească la 3,6% din PIB, faţă de 2,8% anul trecut.
Premierul a anunţat de asemenea emiterea unui împrumut de stat în valoare de 128 de miliarde de euro, alături de un vast plan de investiţii, în valoare de 481 de miliarde de euro.
Ţara nu are un obiectiv de creştere economică, însă prevede să-şi crească cheltuielile militare cu 6,6% anul acesta, a anunţat Ministerul finanţelor.
Un semn al dificultărţilor economice, acest buget - al doilea din lume după cel al Statelor Unite - creşte mai puţin decât anul trecut (7,5%).
HONG KONGUL, ÎN VIZOR
În contextul în care lumea este acaparată de noul coronaviurs, Beijingul intenţionează să profite de sesiunea sa parlamentară pentru a-şi impune voinţa la Hong Kong, zguduit anul trecut de o contestare uriaşă a Guvernului local prochinez.
Un proiect de lege a fost depus vineri, care să permită Guvernului central să aplice o ”lege a securităţii naţinale” în teritoriul autonom, restituit de Regatul Unit Chinei în 1997, fără să treacă prin Consiliul Legislativ (LegCo) local.
Opoziţia democratică de la Hong Kong a reacţionat puternic încă de joi seara, dar şi Statele Unite, care au avertizat Beijingul cu privire la o lege ”foarte destabilizatoare”.
Articolul 23 al ”Legii fundamentale”, care serveşte de 20 de ani drept Constituţie a teritoriului, prevede ca regiunea să se doteze cu o lege care să interzică ”trădarea, secesiunea, răzvrătirea (şi) subversiunea”.
Însă această clauză nu a fost aplicată - întrucât o mare parte a populaţiei din Hong Kong o consideră drept o ameninţare la adresa libertăţilor sale.
Ultima încercare de punere în aplicare a articolului 23, în 2003, a eşuat din cauza uneimanifestaţii de stradă uriaşe la Hong Kong.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...