Liderii lumii se succed, începând de marţi, la tribuna Adunării Generale (AG) a unei ONU pusă la încercare de disensiuni puternice, de la Războiul rus din Ucraina la catastrofe climatice şi insecuritatea alimentară, relatează AFP.
Timp de aproape o săptămână de zile, aproximativ 150 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume iau cuvântul în această mare reuniune diplomatică anuală, care se reia în prezenţa fizică după doi ani perturbaţi de pandemia covid-19.
În mod tradiţional, în această primă zi îşi susţine discursul preşedintele american care, în calitate de lider al ţării gazdă a sediului ONU şi se exprimă primul.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Însă, în mod excepţional, la fel ca în ale ocazii rare, în trecut, Joe Biden, care se afla luni la funeraliile reginei Elizabeth a II-a, şi-a amânat intervenţia miercuri.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres susţine însă discursul de deschiere al acestei a 77-a Adunări Generale, şi ”nu va îndulci lucrurile”, a anunţat un purtător de cuvânt, Stephane Dujarric, care evocă o imagine de ansmblu ”alezată, reală şi axată pe soluţii” într-o lume ”în care disensiunile geopolitice ne pun în pericol”.
”Ne reunim într-un moment de mare pericol pentru lume”, a subliniat Antonio Guterres lundi, luni, enumerând ”conflicte şi catastrofe climatice”, ”neîncredere şi disensiuni”, ”sărăcie, inegalitate şi discriminare”.
UN Secretary-General Guterres opened the 2022 UN General Assembly highlighting the key issues to be tackled by world leaders at this "definitive moment" pic.twitter.com/qwjcvxSBN6
— Bloomberg Quicktake (@Quicktake) September 19, 2022
În ceea ce priveşte pericolele, invazia Ucrainei de către Rusia se va afla în centrul acestei săptămâni diplomatice la nivel înalt, printr-o intervenţie, miercuri, a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski - prin video, printr-o autorizaţie specială, adoptată prin vot săptămâna trecută de către statele membre ONU - şi o şedinţă a Consiliului de Securitate al ONU joi, la nivel de miniştri de Externe.
Însă ţările din emisfera de sud sunt tot mai supărate de faptul că Occidentul îşi concentrează atenţia asupra Ucrainei.
”Noi nu vrem să vorbim doar despre a pune capăt conflictului din Ucraina. Vrem ca conflictele să se termine la Tripoli, vrem ca conflictele să se termine în Siria, vrem ca conflictele să se termine oriunde există în lume”, a subliniat luni premierul Barbados Mia Mottley, în prima zi a AG, axată asupra educaţiei şi obiectivelor dezvoltării.
Americanii şi europenii organizează marţi, într-o încercare de a răspunde îngrijorărilor anumitor ţări, o reuniune la nivel înalt pe tema securităţii alimentare, o consecinţă a acestui război rus, din cauza căruia suferă întreaga planetă.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, care ia cuvântul la tribună marţi, urmează să insiste asupra necesităţii prevenirii ”fracturii” între ţările din emisfera de nord şi emisfera de sud, anunţă Palatul Élysée, precizând că şeful statului francez va organiza un dineu pe această temă, împreună cu mai mulţi alţi lideri.
Aceste tensiuni - provocate de Războiul rus din Ucraina - sunt un ecou al unui resentiment între nord şi sud în lupta împotriva modificărilor climatice.
Ţările sărace, aflate în prima linie a impactului devastator al unei încălziri globale de care nu sunt responsabile, se bat pentru ca ţările bogate să-şi respecte în sfârşit promisiunile de a le ajuta financiar.
Cu două luni înainte de Conferinţa ONU privind modificările climatice (COP27) în Egipt, ar fi uimitor ca această criză climatică să nu figureze în discursul lui Antonio Guterres, care a făcut din lupta în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, mai ales ale producătorilor de enrgie fosilă, una dintre priorităţile sale.
Marţi se succed la tribună preşedinţii brazilian Jair Bolsonaro şi turc Recep Tayyip Erdogan, premierul japonez Fumio Kishida şi cancelarul german Olaf Scholz.
Preşedintele iranian Ebrahim Raisi se află la New York săptămâna aceasta, la prima sa AG, iar dosarul nuclear iranian ar putea să ajungă din nou în centrul discuţiilor.
Emmanuel Macron urmează să se întâlnească marţi, în marja Adunării Generale, cu Ebrahim Raisi, în contextul în care perspectiva unei relansări a Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian scade, a anunţat Palatul Elysée.
Preşedintele francez, care a luat cina, luni seara (ora Locală), tête-à-tête, cu secreatrul general al ONU Antonio Guterres, după ce a sosit la New York, urmează să participe la o întâlnire bilaterală, miercuri, cu omologul său american Joe Biden.
El urmează să se întâlnească marţi cu premierii pakistanez Shehbaz Sharif, britanic Liz Truss şi libanez Najib Mikati, iar miercuri cu preşedintele chilian Gabriel Boric Font.
Această săptămână la nivel înalt numără, în schimb, câteva absenţe de marcă - ale preşedinţilor rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
