Premierul Theresa May va declanşa miercuri procesul formal de retragere a ţării din Uniunea Europeană prin invocarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, care va însemna un salt în necunoscut şi negocieri incerte, atât pentru blocul comunitar, cât şi pentru Marea Britanie. De asemenea, invocarea articolului 50 va da start cronometrului pentru negocierea unui acord, care trebuie să fie finalizat şi ratificat până pe 29 martie 2019, scrie Reuters.
La nouă luni după ce 51,9% dintre alegătorii britanici au votat pentru Brexit, premierul May îl va informa printr-o scrisoare pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, că Marea Britanie se va retrage după 44 de ani din UE.
Reprezentantul Permanent al Regatului Unit de la Bruxelles, Sir Tim Barrow, va livra personal în jurul orei locale 12.30 (14.30 ora României) scrisoarea de invocare a articolului 50 al Tratatului de la Lisabona.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
De asemenea, executivul britanic susţine că drepturile imigranţilor europeni care se stabilesc în ţară vor fi radical diferite pentru cei care au ajuns după 29 martie 2017.
Premierul May, care a făcut campanie pentru tabăra proeuropeană, va avea la dispoziţie doi ani pentru a finaliza negocierea unui acord cu Uniunea Europeană, iar diplomaţii europeni consideră deja că aceasta a dat semne de distanţare faţă de ideea unei proceduri dure de Brexit.
”Ne aflăm în pragul unui moment important pentru Marea Britanie, în timp ce vom începe negocierile care ne vor conduce spre un nou parteneriat cu Europa. Vom lua această oportunitate pentru a pune bazele unei ţări mai globale”, a declarat luni Theresa May.
De asemenea, premierul britanic are cea mai grea responsabilitate în ajunul retragerii din blocul comunitar, adică aceea de a păstra unitatea Marii Britanii în ciuda organizării unui nou referendum pentru independenţă în Scoţia şi a crizei politice din Irlanda de Nord.
May (60 de ani) trebuie să păstreze unitatea ţării în timp ce se pregăteşte pentru discuţii dificile pe finanţe, comerţ, securitate şi o serie de probleme complexe, pe care le va purta cu celălalte 27 de ţări ale Uniunii Europene.
Rezultatele acestor negocieri vor determina viitorul unei economii de 2,6 trilioane de dolari, a cincea cea mai mare din lume şi a doua din Europa. De asemenea, negocierile sunt extrem de importante pentru capitala britanică, care vrea să rămână un centru financiar global, dar riscă să piardă acest statut după Brexit.
Pentru Uniunea Europeană, pierderea britanicilor este cea mai mare lovitură dată celor şase decenii de eforturi intense pentru construirea unităţii europene, care s-a ridicat din cenuşa celui de-al Doilea Război Mondial.
Liderii europeni susţin că nu vor să pedepsească Marea Britanie. Însă, popularitatea de care se bucură pe continent formaţiunile naţionaliste şi eurosceptice înseamnă că blocul comunitar nu-şi poate permite să ofere termeni generoşi Londrei, care riscă să încurajeze alte ţări europene să urmeze calea Brexit-ului.
ACORD DE BREXIT
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, se aşteaptă ca scrisoarea de anunţare a intenţiei de retragere a Marii Britanii din UE să fie livrată personal de diplomaţii britanici la Bruxelles. Această sarcină va reveni reprezentantului permanent al Regatului Unit de la Bruxelles, Sir Tim Barrow.
Ulterior, May este aşteptată să ţină un discurs în Parlament.
Scrisoarea va încerca să dea un ton pozitiv pentru negocieri şi să recapituleze cele doisprezece puncte cheie anunţate pe 17 ianuarie de către Theresa May.
Donald Tusk va prezenta ţărilor europene în termen de 48 de ore din momentul în care Marea Britanie activează articolul 50 un plan de negociere pentru Brexit, respectiv un proiect care va include liniile de negociere stabilite de Uniunea Europeană.
Însă, negocierile sunt în acest moment incerte. May a promis că va încerca să obţină cel mai mare acces posibil la pieţele europene, dar vrea în acelaşi timp să semneze propriile acorduri de liber schimb cu ţări din întreaga lume şi să limiteze imigraţia din Europa.
Premierul britanic a recunoscut că asemenea măsuri ar cere retragerea de pe piaţa unică europeană, întemeiată pe libera mişcare a bunurilor, serviciilor şi oamenilor. De asemenea, printre priorităţile exprimate de şefa executivului se numără retragerea din jurisdicţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi asigurarea unui comerţ ”fără probleme” cu UE.
Theresa May vrea inclusiv o renegociere a statutului de care se bucură în uniunea vamală europeană, care impune vămi pentru bunurile importante în blocul comunitar.
Între timp, diplomaţii europeni şi-au exprimat îndoiala că Marea Britanie va reuşi să negocieze într-o perioadă de doi ani atât divorţul de blocul comunitar, cât şi o nou relaţie comercială cu UE.
”Voi sunteţi cei care au decis să plece, nu noi am vrut ca voi să plecaţi. Cea mai grea chestie de rezolvat este relaţia comercială - nu ştiu cum asta s-ar putea face în calendar”, a declarat un diplomat de la Bruxelles.
De asemenea, un număr uriaş de întrebări rămân fără răspuns, inclusiv dacă exportatorii îşi vor păstra accesul liber la piaţa unică, fără să plătească taxe vamale, ori dacă instituţiile financiare britanice vor putea în continuare să-şi servească clienţii din UE.
Goldman Sachs ia în considerare o mutare a angajaţilor din Marea Britanie din cauza ieşirii din UE. Alte multinaţionale ar putea să-şi anunţe miercuri investitorii despre planurile pe care le au în epoca Brexit.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
