Boris Johnson îşi prezintă vineri acordul Brexitului în Camera Comunelor şi lansează astfel un proces de adoptare parlamentară pentru ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană la sfârşitul lui ianuarie, a anunţat luni purtătorul său de cuvânt, relatează Reuters şi AFP.
Textul transpune în lege prevederile acordului încheiat de şeful în exerciţiu al Guvernului cu Bruxellesul.
”Preconizăm să începem procesul înainte de Crăciun şi o vom face în conformtitate cu Constituţia”, în coordonare cu preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului britanic, care urmează să fie ales marţi, a precizat el.
Potrivit purtătorului de cuvânt, Guvernul Johnson este convins că va putea obţine după aceea un acord care să reglementeze pe termen lung relaţiile economice şi comerciale între UE şi Regatul Unit.
Partidul Conservator (Tories) al lui Boris Johnson a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative de joi, ceea ce-i permite liderului conservator să organizeze plecarea regatului din Uniune la 31 ianuarie.
Este vorba despre primul text examinat de către noul Parlament. Adoptarea urmează să se încheie după sărbători, pentru a permite Parlamentului European (PE) să ratifice textul şi să ridice ultimele obstacole din calea divorţului, după 47 de ani de mariaj dificil şi trei ani de psihodramă care au urmat referendumului din 2016, relatează AFP.
Dispunând de o nouă majoritate fără precedent a conservatorilor de pe vremea lui Margaret Thatcher, Boris Johnson urmează să anunţe luni alcătuirea noului său Guvern remaniat, şi ocuparea a trei posturi vacante după alegerile de joi.
O remaniere mai importantă a Guvernului ar putea avea loc după data-limită de 31 ianuarie, odată asigurat Brexitul.
Şeful Guvernului urmează, de asemenea, să se adreseze celor 109 deputaţi conservatori nou aleşi între cei 365 de deputaţi conservatori aleşi joi în partidul său, pentru a-i îndemna să-şi suflece mânecile şi să realizeze Brexitul, aflat în impas de la referendumul din iunie 2016, în care tabăra ”Leave” a obţinut o victorie cu aproape 52% din voturile exprimate.
DISCURSUL REGINEI
Înaintea de a aborda Brexitul, noua Cameră a Comunelor urmează să se reunească marţi, pentru a-şi alege ”speakerul” (preşedinte) şi anume pe laburistul Lindsay Hoyle, dacă nu intervine vreo surpriză, pe care l-a ales cu o lună înaintea alegerilor.
El va avea sarcina să conducă dezbaterile adesea foarte animate cu privire la Brexit, aşa cum a făcut-o înaintea sa John Bercow.
Fiecare dintre cei 650 de deputaţi va jura după aceea credinţă Coroanei.
Boris Johnson va putea să-şi prezinte joi programul legislativ, în cadrul tradiţionalului discurs al reginei Elizabeth a II-a, în vârstă de 93 de ani.
În contextul în care utimul ”discurs al reginei” a avut loc cu doar două luni în urmă şi odată cu apropierea Crăciunului, ceremonialul de obicei foarte încărcat al acestei ceremonii urmează să fie redus.
În afară de punerea accentului asupra Brexitului, Boris Johnson urmează să anunţe, cu această ocazie, o creştere a bugetului Serviciului Naţional britanic de Sănătate (NHS), potrivit Downing Street. Acest serviciu gratuit, căruia britanicii îi sunt foarte ataşaţi, a fost afectat de măsuri drastice de austeritate în timpul guvernelor conservatoare din ultimii aproape zece ani.
Premierul a exclus însă să ofere Scoţiei un al doilea referendum pe tema independenţei regiunii, reclamat sus şi tare de premierul scoţian Nicola Sturgeon, în urma scorului bun pe care l-a obţinut în alegerile legislative partisul său separatist SNP.
Refuzul lui Boris Johnson nu înseamnă ”sfârşitul afacerii”, a avertizat duminică la BBC Sturgeon, subliniind că Scoţia, care a votat în 2016 în proporţie de 62% să rămână în UE ”nu poate fi închisă în Regatul Unit împotriva voinţei sale”.
Brexitul schimbă datele problemei şi în Irlanda de Nord, aflată în prima linie a crizei Brexitului, din cauza poziţiei sale geografice. Republicanii, care susţin o reunificare cu Republica irlanda, au obţinut pentru prima oară mai multe mandate decât unioniştii în alegerle de joi.
Cele două tabere urmează să-şi împartă puterea în virtutea Acordurilor de pace din 1998, însă în lipsa unei înţelegeri provincia britanică a rămas timp de aproape trei ani fără un Guvern local.
Negocieri au început luni, la Belfast, în vederea unei ieşiri din blocaj.
Odată realizat Brexitul pe plan politic, la 31 ianuarie, Londra şi Bruxellesul urmează să înceapă negocieri dure în vederea ajungerii la un acord comercial care să le definească relaţiile după o perioadă de tranziţie prevăzută până la sfârşitul lui 2020.
Boris Johnson dă asigurări că va reuşi să obţină un acord fără să fie necesară prelungirea acestui termen. Însă el nu a spus ce formă de relaţie - apropiată sau mai îndepărtată - doreşte cu cele 27 de state membre UE. Iar mai mulţi oficiali europeni au avertizat deja că un asemenea text necesită mai mulţi ani pentru a fi pregătit.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
