Avionul spaţial secret al armatei americane, X-37B, a fost lansat într-o posibilă misiune pe o orbită mai înaltă - VIDEO, FOTO

X-37B, avionul spaţial secret al armatei americane, în întregime robotizat, a decolat joi seară din Florida pentru a şaptea sa misiune, dar a fost pentru prima dată când a fost lansat de pe o rachetă Falcon Heavy de la SpaceX, capabilă să îl ducă pe o orbită mai înaltă decât până acum, relatează Reuters.

Falcon Heavy, compusă din trei nuclee de rachetă cu combustibil lichid legate între ele, a decolat în forţă de pe rampa de lansare de la Centrul Spaţial Kennedy al NASA de la Cape Canaveral, într-o lansare spectaculoasă transmisă în direct pe internet.

Lansarea a avut loc după mai mult de două săptămâni de porniri false şi întârzieri atribuite vremii nefavorabile şi unor probleme tehnice nespecificate, ceea ce a determinat echipele de la sol să ducă nava spaţială înapoi în hangar înainte de a proceda la zborul de joi.

Acesta a avut loc la două săptămâni după ce propriul avion spaţial robotizat al Chinei, cunoscut sub numele de Shenlong, sau "Dragonul Divin", a fost lansat în cea de-a treia sa misiune pe orbită din 2020, ceea ce adaugă o nouă turnură la rivalitatea tot mai mare dintre SUA şi China în spaţiu.

Pentagonul a dezvăluit puţine detalii despre misiunea X-37B, realizată de Forţa Spaţială a SUA în cadrul programului militar de lansare spaţială de securitate naţională.

Vehiculul construit de Boeing, de mărimea unui autobuz mic şi asemănător cu o navetă spaţială în miniatură, este construit pentru a desfăşura diverse încărcături utile şi pentru a efectua experimente tehnologice în zboruri orbitale care durează ani de zile. La finalul misiunii sale, nava coboară înapoi prin atmosferă pentru a ateriza pe o pistă, la fel ca un avion.

X-37B a efectuat şase misiuni anterioare începând din 2010, în primele cinci dintre ele avionul fiind transportat pe orbită de rachete Atlas V de la United Launch Alliance, o societate mixtă a Boeing şi Lockheed Martin. Cel mai recent, în mai 2020, avionul a fost pus pe orbită de un propulsor Falcon 9 furnizat de SpaceX, compania lui Elon Musk.

Misiunea de joi a marcat însă prima lansare de la bordul rachetei Falcon Heavy a SpaceX, mai puternică, capabilă să transporte încărcături utile chiar mai grele decât X-37B, mult mai departe în spaţiu, posibil pe orbita geosincronă, la peste 35.000 km deasupra Pământului.

X-37B, numit şi vehicul de testare orbitală, a fost limitat anterior la zboruri pe orbita joasă a Pământului, la altitudini mai mici de 2.000 km.

MISTER ÎN JURUL MISIUNII

Pentagonul nu a precizat la ce înălţime va zbura de această dată avionul spaţial. Dar, într-o declaraţie de luna trecută, Biroul pentru Capacităţi Rapide al Forţelor Aeriene a declarat că misiunea, desemnată de Forţele Spaţiale cu numele de cod USSF-52, va implica testarea unor "noi regimuri orbitale, experimentând cu viitoarele tehnologii de conştientizare a domeniului spaţial".

Astfel de comentarii i-au determinat pe analiştii din industrie şi pe amatorii de lansări spaţiale să speculeze că X-37B s-ar putea îndrepta către o orbită foarte eliptică în jurul Pământului sau chiar către o traiectorie care l-ar putea aduce în apropierea Lunii, o regiune a spaţiului în care Pentagonul a manifestat un interes tot mai mare.

"Poate că se va îndrepta spre Lună şi va lăsa o încărcătură utilă", a declarat Bob Hall, director al firmei de monitorizare a traficului spaţial COMSPOC, care analizează traiectoriile obiectelor orbitale.

Însă, cu cât nava spaţială zboară mai aproape de Lună, cu atât ar putea fi mai dificil să se întoarcă în siguranţă pe Pământ.

Nu a reieşit clar din transmisiunea de joi, pe care SpaceX a declarat că a scurtat-o la cererea armatei, dacă X-37B a ajuns la destinaţia sa din spaţiu. Dar compania a postat ulterior pe X fotografii de la decolare cu titlul: "Falcon Heavy lansează USSF-52 pe orbită".

Falcon Heavy launches USSF-52 to orbit from Florida pic.twitter.com/DC269EmaLh

— SpaceX (@SpaceX) December 29, 2023

X-37B transportă, de asemenea, un experiment al NASA pentru a studia modul în care seminţele de plante sunt afectate de expunerea prelungită la mediul dur al radiaţiilor din spaţiu. Capacitatea de a cultiva plante în spaţiu are implicaţii majore pentru menţinerea hranei astronauţilor în timpul viitoarelor misiuni pe termen lung pe Lună şi Marte.

Înconjurat de un la fel de mare secret, avionul spaţial Shenlong al Chinei a fost transportat în spaţiu pe 14 decembrie de o rachetă Long March 2F, un sistem de lansare mai puţin puternic decât Falcon Heavy al SpaceX şi despre care se crede că este limitat la livrarea de încărcături pe orbita joasă a Pământului. Cu toate acestea, generalul Forţelor Spaţiale americane Chance Saltzman a declarat reporterilor la o conferinţă a industriei la începutul acestei luni că se aşteaptă ca China să lanseze Shenlong cam în acelaşi timp cu zborul X-37B, în ceea ce el a sugerat că ar fi o mişcare de concurenţă.

Durata planificată a celei mai recente misiuni X-37B nu a fost făcută publică, dar se presupune că aceasta va dura până în iunie 2026 sau mai târziu, având în vedere modelul predominant de zboruri succesiv mai lungi. Ultima sa misiune a rămas pe orbită timp de mai bine de doi ani înainte de a ateriza în noiembrie 2022.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.