Franţa a început marţi să-şi evacueze cetăţenii din Niger, unde un puci l-a răsturnat de la putere, la 26 iulie, pe preşedintele Mohamed Bazoum, iar două avioane militare închiriate de către Ministerul francez de Externe în vederea evacuării francezilor şi europenilor care vor să părăsească această ţară, în urma unor violenţe la sediul Ambasadei Franţei la Niamey, după puci, au aterizat în capitala nigeriană, anunţă marţi Statul Major al Armatei franceze, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Primul avion militar - alertat în noaptea de luni spre marţi - a decolat marţi dimineaţa de la o bază aeriană din sudul Franţei şi a aterizat pe aerodromul civil de la Niamey către ora 2.30.

Al doilea a aterizat marţi după-amiaza, a precizat într-o conferinţă de presă Statul Major.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.Forum

Îmbarcarea se face pe măsură ce sosesc pe aeroport cei care vor să fie evacuaţi.

Este vorba despre avioane de tip Phénix, un avion de aprovizionare de vârf, care permite totodată transportarea de pasageri.

Italia a anunţat că este pregătită să-şi evacueze cu un avion special închiriat cetăţenii de la Niamey - aproximativ 90 de persoane dintr-un total de până la 500 de italieni care se află în Niger, dintre care majoritatea sunt militari.

Germania şi-a sfătuit, la rândul ei, cetăţenii să părăsească Nigerul.

”COORDONARE CU FORŢE NIGERIENE”

O operaţiune de evacuare pe cale aeriană este ”în curs de pregătire”, din cauza degradării situaţiei securităţii în Niger, profitând de calmul relativ de la Niamey, i-a anunţat marţi Ambasada franceză în Niger pe francezii din această ţară.

Ambasada precizează că operaţiunea are loc în ”coordonare cu forţe nigeriene”.

Ministerul francez de Externe a anunţat, la rândul său, că Franţa ar putea evacua ”cetăţeni europeni care doresc să părăsească ţara”.

El justifică această decizie prin ”violenţe care au avut loc împotriva Ambasadei noastre alaltăieri şi închiderea spaţiului aerian, care-i lasă pe compatrioţii noştri fără posibilitatea de a părăsi ţara cu propriile mijloace”.

Aproximativ 600 de francezi se află în prezent în Niger.

Guvernul francez nu era în măsură să spună dacă operaţiunea se desfăşoară timp de mai multe zile, deoarece nu ştia încă câţi cetăţeni francezi vor să plece din această ţară.

Evacuarea urmează să se desfăşoare pe bază de ”voluntariat” şi cu avioane militare mici de transport militar - neînarmate.

La Niamey, în urma unor ploi puternice marţi dimineaţa, activităţile s-au reluat treptat, iar vehicule ale forţelor de securitate erau vizibile.

Mai mulţi francezi au declarat AFP că nu doresc să părăsească Nigerul, pentru moment.

”Pentru moment, rămân!”, declară unul dintre ei într-un mesaj anomim, anonimitate impusă de organizaţia umanitară pentru care lucrează.

FRANŢA, CA ŢINTĂ

Alţi francezi, aflaţi într-o misiune punctuală în Niger, îşi făceau valizele.

Mulţi dintre resortisanţii permanenţi în Niger sunt în afara teritoriului, mai ales cei cu copii, în această perioadă de vacanţă şcolară.

Franţa, o fostă putere colonială în regiune şi o susţinătoare a preşedintelui Bazoum - reţinut de la 26 iulie în reşedinţa sa prezidenţială - pare ţinta privilegiată a militarilor care l-au răsturnat de la putere, conduşi de către generalul Abdourahamane Tiani.

”DECLARAŢIE DE RĂZBOI”

Ei au acuzat luni Franţa de faptul că vrea să ”intervină militar”, o acuzaţie dezminţită de către şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna, care a denunţat sloganuri antifranceze la o manifestaţie în faţa Ambasadei Franţei la Niamey, duminică.

Mii de manifestanţi în favoarea puciului au vrut să intre în ambasada franceză, dar au fost disperaţi cu tiruri de grenade lacrimogene.

Puciştii nigerieni au acuzat că tirurile de gaze lacrimogene s-au soldat cu ”şase răniţi, preluaţi de spitale” din capitală.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a ameninţat duminică să răspundă ”imediat şi intransigent” oricărui atac vizând cetăţeni francezi şi interese franceze în Niger.

Luni seara, Ouagadougou şi Bamako au ameninţat că orice intervenţie în vederea unei restabiliri la putere a lui Mohamed Bazoum va fi considerată ”o declaraţie de război” făcută Burkinei Faso şi Mali şi că ”va antrena o retragere a Burkinei Faso şi Mali din CEDEAO (Comunitatea Economică a Statelor Africii de Vest) şi adoptarea unor măsuri de legitimă apărare şi susţinere a forţelor armate şi poporului Nigerului”.

Burkina Faso şi Mali subliniază, în acest comunicat comun, că ”refuză să aplice” ”sancţiunile ilegale, ilegitime şi inumane poporului şi autorităţilor nigeriene” decise într-un summit CEDEAO la Abuja, în Nigeria, duminică.

LUPTA ANTIJIHADISTĂ

Aceste ameninţări intervin la o zi după ce liderii vest-africani au proferat ameninţări cu ”forţa”, susţinuţi de partenerii lor din Occident, inclusiv Franţa.

Liderii CEDEAO s-au renut duminică la Abuja şi au dat un ultimatum de o săptămână juntei din Niger în vederea unei ”reveniri complete la ordinea constituţională” şi subliniind că nu exclud ”un recurs la forţă” în caz contrar.

Ei au decis ”săs suspende toate tranzacţiile comerciale şi financiare” între statele membre CEDAO şi Niger şi să îngheţe averile conducătorilor militari implicaţi în lovitura de stat militară (puci).

Presiuni cu scopul de a-i determina pe autorii loviturii de stat de la 26 iulie să restabilească rapid ”ordinea constituţională se acumulează, din partea tuturor partenerilor din Occident şi africani ai Nigerului”, considerată o ţară esenţială în lupta împotriva grupărilor jihadiste care fac ravagii în anumite părţi ale ţărilor din Sahel de ani de zile.

Franţa şi Statele Unite au staţionat 1.500 şi, respectiv, 1.100 de militari, care participă la lupta antijihadistă.

Evacuarea militarilor nu este o prioritate.

APROVIZIONAREA UE CU URANIU

Nigerul este una dintre cele mai sărace ţări din lume, în pofida resurselor sale de uraniu.

Comisia Europeană (CE) estimează marţi că ”nu există vreun risc” la adresa aprovizionării cu uraniu a Uniunii Europene (UE), după puciul din Niger, o ţară care reprezintă un sfert din aprovizionările europenilor, din cauza stocurilor deja constituite.

Nigerul - subminat de atacuri ale grupărilor jihadiste Stetul Islamic (SI) şi Al-Qaida - este a treia ţară din regiune în care are loc o lovitură de stat începând din 2020, după Mali şi Burkina Faso.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.