Un armistiţiu în Ucraina, declarat unilateral de către Vladimir Putin joi, de Crăciunul după rit vechi, în urma unei cereri în acest sens a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse Chiril, a intrat în vigoare de vineri de la prânz şi până la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, ”pe toată linia de contact între părţi”, relatează AFP.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat acest anunţ al armistiţiului, în opinia sa, doar o ”scuză cu scopul de a opri cel puţin înaintarea trupelor noastre în Donbas şi a aduce echipamente, muniţie şi a-şi apropia oamenii de poziţiile noastre”.
”Care va fi rezultatul? Şi mai mulţi morţi”, a ameninţat Zelenski.
Zelenski a salutat, în schimb, ”decizia foarte importantă” a Statelor Unite şi Germaniei, care au promis Kievului blindate de infanterie, de tip Bradley americanii şi de tip Marder germanii, după ce Franţa a anunţat că trimite blindate uşoare.
Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a respins acest armistiţiu drept o ”ipocrizie” şi a cerut armatei ruse să plece din Ucraina.
”Rusia trebuie să plece din teritoriile ocupate, abia atunci va exista un «armistiţiu temporar». Păstraţi-vă ipocrizia”, a denunţat el într-un mesaj postat pe Twitter.
Într-un mesaj separat, destinat presei, Podoliak a denunţat armistiţiul pe care Putin îl anunţase de doar câteva momente, drept un ”gest pur de propagandă”.
”Rusia încearcă prin toate mijloacele să reducă cel puţin temporar intensitatea luptelor şi atacurilor asupra centrelor sale logistice cu scopul de a câştiga timp”, acuza Podoliak.
El l-a acuzat pe Putin de faptul că nu are ”nici cea mai mică dorinţă să pună capăt războiului” şi să încerce ”să-i convingă pe europeni să exercite presiuni” asupra Kievului în vederea unor negocieri de pace - pe care Ucraina le refuză de luni de zile.
”Nu este necesar să răspundem iniţiativelor deliberat manipulatoare ale liderilor ruşi”, declara el.
Armistiţiul ordonat de Putin este prima încetare a focului cu caracter general de la începutul Războiului rus în Ucraina.
Numai acorduri locale au fost încheiate până acum, de exemplu în vederea evacuării unor civili din Uzina Azovstal, la Mariupol (sud-est), în aprilie.
Preşedintele american Joe Biden consideră că Putin caută ”să-şi dea nişte aer”. El ”era pregătit să bombardeze spitale, creşe şi biserici (...) la 25 decembrie şi de Anul Nou”, l-a ironizat Biden.
Acest armistiţiu ”nu va face nimic să avanseze perspectivele păcii”, a reacţionat ministrul britanic de Externe James Cleverly, care a cerut retragerea definitivă a forţelor ruseşti.
Un astfel de armistiţiu nu va aduce ”nici libertate şi nici securitate” în Ucraina, a denunţat diplomaţia germană.
Într-o convorbire la telefon cu Putin, Recep Tayyip Erdogan a propus un ”armistiţiu unilateral” menit să susţină ”îndemnurile la pace şi negocierile între Mosvova şi Kiev”.
Rusia este pregătită de un ”dialog serios” cu Ucraina, cu condiţia ca aceasta să se plieze exigenţelor ruse şi să accepte ”noile realităţi teritoiale” de după invazie, în februarie, a subliniat Putin.
Putin a acuzat Occidentul, în discuţia sa cu Erdogan, de faptul că ”îndoapă regimul de la Kiev cu armament şi echipament militare şi îi furnizează informaţii operaţionale şi de ţintire”.
Acest armistiţiu - primul de amploare de la începutul ofensivei ruse în Ucraina, la 24 februarie - intervine după o cerere în acest sens a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse Chiril, un susţinător apropiat al lui Putin.
El intervine la mai puţin de o săptămână după un atac ucrainean, în noaptea de Anul Nou, soldat cu cel puţin 89 de morţi, la Makiïvka, în estul Ucrainei - un bombardament foarte sângeros, pe care armata rusă a fost nevoită să-l recunoască, un fapt extrem de rar şi care a provocat critici, în Rusia, ale comandamentului militar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
