Armatele rusă şi belarusă au lansat joi manevre militare în Belarus, pe o perioadă de zece zile, în toiul unor tensiuni ruso-occidentale în centrul cărora se află Ucraina şi în timp ce eforturi diplomatice în vederea unei dezamorsări a crizei continuă, relatează AFP.
Desfăşurarea acestor militari este denunţată de către Kiev drept un mijloc de ”presiune psihologică” folosit de către Moscova, care a comasat din noiembrie peste 100.000 de militari la frontiera ruso-ucraineană.
Ukraine crisis: Russia and Belarus begin military drills amid drive to ease tensions:Russia and Belarus begin joint army exercises near the Ukrainian border on Thursday, while NATO allies step up troop deployments amid a flurry of diplomatic activity. pic.twitter.com/pNkfbkNmRl
— worldnews24u (@worldnews24u) February 10, 2022
”Credem că acumularea de trupe în apropierea frontierelor noastre constituie un mijloc de presiune psihologică al vecinilor noştri”, denunţă, citat într-un comunicat, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Franţa apreciază că ”totul ne lasă să credem că este un gest de mare violenţă, care ne preocupă”, denunţă la postul public de radio France Inter ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian.
El cataloghează aceste manevre militare ”extrem de masive” şi notează ”o acumulare de exerciţii foarte semnificativă, mai ales chiar la frontiera Ucrainei”.
Rusia este acuzată de faptul că este pregătită să efectueze o nouă operaţiune militară împotriva Kievului, după ce a anexat Crimeea în 2014, acuzaţii pe care Kremlinul le respinge şi susţine că vrea să-şi asigure securitatea împotriva unui comportament pe care-l consideră ostil al Kievului şi NATO.
Pe frontul diplomatic, cancelarul german Olaf Scholz îi prmeşte joi, la Berlin, pe liderii ţărilor baltice, foste republici sovietice, state membre NATO.
350 DE MILITARI BRITANICI SUPLIMENTARI
Premierul britanic Boris Johnson, care a anunţat că Regatul Unit trimite 350 de militari suplimentari în Polonia, în cadrul unei misiuni NATO, efectuează, la rândul său, o vizită la Bruxelles, unde se întâlneşte cu oficiali NATO, înainte de a efectua o vizită la Varşovia, în timp ce ministrul său de Externe Liz Truss se află la Moscova.
Aceste exerciţii militare ruso-belaruse ”se desfăşoară cu obiectivul pregătirii opririi şi respingerii unei agresiuni extrne, în cadrul unei operaţiuni defensive”, dă asigurări într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.
Potrivit ministerului rus, aceste manevre au loc până la 20 februarie, pe cinci terenurimilitare - patru baze aerene şi ”diverse locuri” în Belarus, mai ales în regiunea Brest, la frontiera cu Ucraina.
Armatele Minskului şi Moscovei nu au precizat numărul militarilor şi echipamentelor care participă la manevre, însă Occidentul acuză că 30.000 de militari ruşi au fost desfăşuraţi în Belarus, în acest cadru.
Armata rusă precizează joi, în acest comunicat, că sisteme antiaeriene de tip S-400 au fost desfăşurate în regiunea Brest.
Aceste tensiuni au condus, iarma aceasta, la un balet diplomatic între Moscova şi capitale din Occident, într-o încercare de dezamorsare a crizei.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a efectuat luni o vizită la Moscova, iar marţi la Kiev.
El a anunţat că primit de la omologul său rus Vladimir Putin garanţii cu privire că nu va avea loc o ”escaladare” suplimentară şi asigurarea că toate trupele desfăşurate în prezent în Belarus urmează să plece, aşa cum s-a prevăzut, după încheierea manevrelor militare.
BALET DIPLOMATIC
Şefa diplomaţiei britanice Liz Truss a început miercuri o vizită la Moscova, unde se întâlneşte joi cu omologul său rus Serghei Lavrov.
Şeful diplomaţiei poloneze, aliată Kievului, Zbigniew Rau, se află joi într-o vizită în Ucraina, la negocieri.
În paralel, Kievul a anunţat că a lansat manevre militare, joi, pe teritoriul ucrainean, şi că armata ucraineană se află în alertă.
În cazul unui atac rus, Occidentul ameninţă Moscova cu sancţiuni economice majore, în plus faţă de cele pe care i le-a impus în 2014, după ce a anexat Peninsula ucraineană Crimeea.
Această anexare a fost urmată de izbucnirea unui război în estul Ucrainei, între Kiev şi separatişti proruşi susţinuţi de către Rusia, un război care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi în opt ani, potrivit ONU, şi care continuă în pofida acordurilor de pace de la Minsk din 2015.
Rusia neagă că încearcă să-şi destabilizeze vecinul prooccidental şi dă asigurări că vrea să se apere de NATO, la care Ucraina vrea să adere.
Moscova cere o oprire a politiciiextinderii NATO, un angajament de a nu se desfăşura armament ofensiv în apropierea frontierei sale şi o retregare a infrastructurii militare NATO în frontierele din 1997 - adică înainte ca blocul militar occidental să primească zece membri din fostul bloc sovietic.
Serghei Lavrov denunţă joi drept contraproductive ameninţări ale Occidentului la adresa Rusiei, acuzată de faptul că are în vedere o operaţiune militară împotriva Ucrainei, în apropierea frontierelor căreia a comasat zeci de mii de militari.
”Abordări ideologice, ultimatumuri şi ameninţări nu duc nicăieri”, denunţă el la începutul întâlnirii sale, la Moscova cu Liz Truss.
”Mulţi dintre colegii noştri occidentali au o pasiune pentru această formă (de comunicare)”, acuză el.
Statele Unite, care au trimis întăriri militare în Europa de Est, în România şi Polonia, au respins aceste revendicări ruse, dar au lăsat uşa deschisă unor negocieri în alte domenii, precum desfăşurarea rachetelor sau o limitare reciprocă a exerciţiilor militare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
