În ultimii doi ani s-a depăşit, în medie, limita de 1,5°C a încălzirii globale stabilită prin Acordul de la Paris, un semn al unei creşteri continue a temperaturilor - fără precedent în istoria modernă -, anunţă vineri Observatorul european Copernicus, relatează AFP.
Aşa cum se preconizează de luni de zile, temperaturile înregistrate până la 31 decembrie au confirmat că 2024 a fost într-adevăr cel mai cald an înregistrat vreodată de la deschiderea statisticilor în 1850, confirmă Serviciul Modificărilor Climatice (C3S) al Copernicus.
2025 nu se anunţă un record, însă Oficiul Meteorologic britanic a avertizat că acest an urmează să fie unul dintre cei mai calzi trei ani înregistraţi vreodată pe planetă.
În 2025, un an marcat de întoarcerea la putere a lui Donald Trump în Statele Unite, ţările urmează să-şi anunţe noile foi de drum climatice, care se actualizează din cinci în cinci ani, în cadrul Acordului de la Paris.
Însă reducerea gazelor cu efect de seră bate pasul pe loc în anumite ţări bogate - doar -0,2%în Statele Unite, în 2024, potrivit unui raport independent.
Potrivit Copernicus, numai 2024, dar şi media ultimilor doi ani, 2023-2024, a depăşit încălzirea cu 1,5°C faţă de era preindustrială, înainte ca folosirea masivă a cărbunelui, petrolului şi gazelor naturale să modifice în profunzime clima.
Această depăşire ”trebuie să ne alarmeze pe toţi”, a reacţionat vineri ministrul britanic însărcinat cu neutralitatea carbonului Ed Miliband, evocând o ”ameninţare existenţială”.
Acest lucru nu înseamnă, cu toate acestea, că cea mai ambiţioasă limită a Acordului de la Paris - care se constată în cel puţin 20 de ani - a fost depăşită, subliniază Copernicus.
Însă ”acest lucru subliniază că temperaturile mondiale cresc peste ceea ce au cunoscut oamenii moderni”. Într-adevăr, încălzirea globală avtuală este fără precedent de cel puţin 120.000 de ani, potrivit oamenilor de ştiinţă.
”AVERTISMENT”
Acesta este un ”avertisment grav”, consideră directorul Institutului Potsdam de Cercetare a Impactului Climei (PIK), Johan Rockström.
”Am întrevăzut o lume la 1,5°C, cu suferinţe şi costuri economice fără precedent ale oamenilor şi economiei mondiale din cauza unor evenimente extreme consolidate de activitatea umană, ca secete, inundaţii, incendii şi furtuni”, declară el AFP.
În spatele acestor cifre se află deja o serie de catastrofe exacerbate de modificările cliamtice - 1.300 de morţi în iunie, în timpul unor canicule extreme la pelerinajul de la Meca, inundaţii istorice în Africa de Vest şi Centrală sau uragane violente în Statele Unite şi Caraibe.
În prezent au loc incendii la Los Angeles, ”cele mai devastatoare” din istoria Californiei, potrivit preşedintelui Joe Biden.
Pe plan economic, catastrofele naturale au cauzat pierderi în valoare de 320 de miliarde de dolari în lume în 2024, potrivit asigurătorului Munich Re.
Oprirea încălzirii mai grabă la 1,5°C decât la 2°C - limita de sus a Acordului de la Paris - ar permite o limitare semnificativă a celor mai catastrofice consecinţe, potrivit experţilor în climă mandataţi de ONU (GIEC).
”Fiecare an al ultmului deceniu este unul dintre cei mai calzi înregistraţi vreodată”, alertează directoarea adjunctă a C3S Copernicus Samantha Burgess.
Oceanele, care absorb 90% din excesul de căldură provocat de omenire, au continuat să se supraîncălzească. Media anuală a temperaturilor lor - în afara zonelor polare - a atins nivelul fără precedent de 20,87°C, bătând recordul din 2023.
”PE MÂNA NOASTRĂ”
În afară de impacturile imediate ale caniculelor marine asupra coralilor sau peştilor, această supraîncălzire durabilă a oceanelor - principalul regulator al climei terestre - afectează curenţii marini şi atmosferici.
Mări mai calde eliberează mai mulţi vapori de apă în atmosferă, furnizând energie suplimentară taifunurilor, uraganelor şi furtunilor.
Copernicus semnalează astfel că nivelul vaporilor de apă în atmosferă a atins un nivel-record în 2024 cu aproximativ 5% peste media din perioada 1991-2020.
Anul trecut a avut loc fenomenul natural El Niño, care induce o încălzire planetară, o creştere a anumitor evenimente extreme şi o tranziţie către condiţii neutre, sau fenomentul invers, La Niña.
Organizaţia Meteorologică Mondială avertiza în decembrie că aceasta din urmă are să fe ”scurtă şi slabă în intensitate”, insuficient să compenseze efectele încălzirii.
”Viitorul se află pe mâna noastră - o acţiune rapidă şi decisivă poate devia traiectoria viitoarei noastre clime”, subliniază directorul Serviciului Copernicus de Modificări Climatice Carlo Buontempo.
COP29 de la Baku, ultima mare Conferinţă ONU privind clima, a ajuns cu dificultate, în noiembrie, la un nou obiectiv în vederea finanţării climatice, dar a rămas aproape mută în privinţa ambiţiilor scăderii nivelului gazelor cu efect de seră şi mai ales cu privire la ieşirea din energiile fosile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
