Românii sunt încă uimiţi de anularea în ultima clipă a alegerilor lor prezidenţiale, după acuzaţii de amestec „masiv” şi „agresiv” al Moscovei pentru a distorsiona votul în care un candidat de extremă dreapta a fost propulsat de TikTok aproape de victorie, scrie, de la Bucureşti, corespondenta BBC pentru Europa de Est într-o analiză în care ajunge la concluzia că presupusele strategii folosite au exploatat nemulţumiri reale ale românilor.
Rusia neagă orice amestec în alegeri. Dar săptămâna trecută, într-o mişcare extrem de neobişnuită, agenţiile de informaţii de la Bucureşti au declasificat documente care detaliază o operaţiune majoră de influenţă folosind aplicaţia de social media TikTok. Decizia a venit după o victorie şoc în primul tur a lui Călin Georgescu, o figură de la extremitatea politicii româneşti. Curtea Constituţională a oprit alegerile pe motive de securitate naţională, iar întregul proces va fi reluat anul viitor, rezumă BBC.
Dar în timp ce TikTok a amplificat în mod clar mesajele naţionaliste, religioase şi adesea bizare ale lui Georgescu, românii înşişi au fost cei cărora le-a plăcut ceea ce a spus, adaugă corespondentul BBC.
„României i-a trecut glonţul pe la ureche”, spune Mircea Geoană, fost adjunct al secretarului general al NATO. „Dacă Moscova poate face acest lucru în România, care este profund antirusească, înseamnă că o poate face oriunde”, avertizează fostul oficial al NATO. „Ruşii sunt extrem de sofisticaţi. Dar este extrem de greşit să credem că toate acestea au fost doar din cauza Rusiei”, atrage atenţia Geoană. „Există un întreg cocktail de nemulţumiri în societatea noastră”, adaugă el.
FRUSTRAREA
În ceea ce ar fi trebuit să fie ziua alegerilor, Georgescu a apărut în faţa unei secţii de votare închise pentru a denunţa anularea votului drept „un abuz şi o crimă”. Flancat de gărzi de corp, el a fost întâmpinat de o mână de fani şi de scandări de genul „Georgescu preşedinte”. Un bărbat în halat alb şi barbă lungă flutura un steag uriaş. Un altul ţinea o icoană mare de argint deasupra capului lui Georgescu, notează BBC.
„Oamenii de aici nu sunt mulţumiţi de actualul regim. Ei nu au făcut absolut nimic timp de 35 de ani. Doar câteva borduri noi, atâta tot”, se plânge Adriana, pensionară, în timp ce omul pe care şi-l dorea preşedinte dispărea din peisaj în mijlocul unei aglomeraţiei de camere şi jurnalişti.
Pensia Adrianei a fost majorată în august, dar preţurile din România continuă să crească cu cel mai rapid ritm din Europa. „90% din această creştere nu se va cunoaşte din cauza inflaţiei”, i-a spus ea jurnalistei BBC.
Sărăcia, în special discrepanţa dintre viaţa rurală şi cea urbană, este o cauză majoră a resentimentelor de aici, alături de o percepţie a corupţiei din rândul elitei, notează BBC.
„Acesta a fost un vot masiv de protest”, confirmă Sorin Ioniţă de la Expert Forum Bucureşti. „Întrebarea este atunci: pentru cine votezi când vrei să protestezi? Cumva, TikTok a ajutat la această canalizare către Georgescu”, explică el.
SĂ FACEM ROMÂNIA MĂREAŢĂ DIN NOU
Există o oboseală reală faţă de cele două partide principale care au dominat scena din România timp de ani de zile. Astfel, pe străzile Bucureştiului există suspiciunea că decizia judecătorilor de a anula votul s-ar putea să fi fost determinată atât de politic, cât şi de securitate. Chiar şi cei care se temeau de un preşedinte ca Georgescu - şi credeau că Rusia îl sprijină - îşi fac acum griji cu privire la precedentul care tocmai a fost creat pentru democraţia românească, notează BBC.
Cariera politică a lui Georgescu a început în cadrul politicii tradiţionale, la Ministerul de Externe. S-a mutat apoi către extremă, unde se manifestă neîncrederea faţă de „Sistem” şi teoriile conspiraţiei. A negat existenţa Covid, a pus la îndoială aterizarea pe Lună şi susţine că apa este altceva decât H2O. Toate acestea şi-au găsit o audienţă pe reţelele sociale.
„Este ca un predicator, cu o Biblie în mână, şi am crezut că spune doar adevărul”, i-a mărturisit corespondentei BBC un român pe nume Ion Godin. El s-a referit la aparenţa de lider de cult a lui Georgescu, care parţial provine din rarele sale apariţii în public. Un videoclip de campanie în care apare călare pe un armăsar alb galopând pe câmpuri ajută, de asemenea. Dar mai e ceva care rezonează cu dl. Godin, notează Sarah Rainsford.
„El vorbeşte despre drepturi şi demnitate”, a spus interlocutorul ei. „Românii pleacă în alte ţări pentru a munci, dar noi avem atât de multe resurse aici. Lemn, cereale - iar solul nostru este foarte bogat. De ce ar trebui să fim vagabonzi prin Italia?” adaugă el.
Promisiunea revenirii suveranităţii şi a mândriei naţionale funcţionează bine. În plin scandal privind alegerile prezidenţiale, partidele de extremă dreaptă şi-au dublat sprijinul în parlament la alegerile parlamentare. Cererile de anulare şi a acestor alegeri au fost respinse.
Promisiunea lui Georgescu, în stilul lui Trump, de a face România „mare din nou” l-a ajutat să obţină rezultate deosebit de bune în rândul vastei diaspore româneşti. Mulţi dintre cei care au plecat pentru că viaţa era atât de grea acum doar se descurcă în străinătate, în loc să prospere, arată BBC.
„Este corupt? E cu Putin? Nu, nu este. El este cu poporul. Cu România”, spune emfatică o tânără pe nume Raluca, recent întoarsă de la muncă din Londra. „Georgescu este un patriot. El vrea pace, nu război, şi asta vrem şi noi”, adaugă ea.
După aproximativ zece minute, îmbulzeala din jurul politicianului s-a risipit şi corespondenta BBC a reuşit să se apropie de el. „M-am întrebat dacă acum îi cheamă pe oameni să iasă în stradă pentru a cere ca „lovitura de stat” pe care a susţinut-o să fie anulată?”, mărturiseşte ea. „Nu sunt aici să protestez, am fost aici doar să mă rog”, i-a răspuns misterios Georgescu, fără să se oprească din mers. „Gărzile sale m-au dat apoi la o parte şi l-au băgat pe el în maşină”, povesteşte Sarah Rainsford.
AGENDA KREMLINULUI
Nu există niciun sentiment că Georgescu s-ar fi ştiut folosit de Moscova. El a râs de această sugestie atunci când Sarah Rainsford i-a pus întrebarea într-un interviu acordat cu câteva zile mai înainte.
Dar multe dintre poziţiile sale declarate sunt utile Rusiei, notează corespondenta BBC.
„Nu poţi fi foarte pro-rus în România, nu merge”, subliniază analistul Sorin Ioniţă. „Dar fiecare punct din agenda lui Putin a făcut parte din campania sa”, punctează el.
În ceea ce priveşte Ucraina, de exemplu, Georgescu a spus BBC că va opri imediat orice ajutor militar şi va face presiuni pentru pace, dar nu a spus dacă aceasta ar trebui să fie în condiţiile Kievului. El l-a numit pe Vladimir Putin un „patriot”.
Românii sunt cu adevărat temători să nu fie implicaţi în războiul din vecinătate: dronele ruseşti s-au prăbuşit deja de mai multe ori peste graniţă, iar retorica escaladantă a lui Putin este îngrijorătoare. Iar campania lui Georgescu a mizat pe această temere şi a stârnit resentimente faţă de refugiaţi.
„Toţi candidaţii de extremă dreapta, inclusiv Georgescu, au inclus în bula lor de propagandă o felie din discursul de ură faţă de Ucraina”, spune Brianna Caradja, menţionând afirmaţii false despre copiii refugiaţi care primesc ajutoare de stat uriaşe, mai mari decât localnicii.
Brianna Carajda a aranjat livrări mari de ajutoare în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă, dar donaţiile din partea întreprinderilor şi a magazinelor s-au diminuat pe măsură ce climatul politic a devenit mai ostil. „Primesc ameninţări. Au crescut de la primul tur al alegerilor”, mărturiseşte Brianna. „Sunt cuvinte pe care nu le auzeam înainte, cum ar fi „trădător”. Este un cuvânt foarte greu, mai ales când îţi dai seama că aceşti oameni sunt de extremă dreapta”, a declarat ea pentru BBC.
Raportul serviciilor de informaţii privind alegerile enumeră „încurajarea nemulţumirii” faţă de susţinerea Ucrainei ca fiind unul dintre aspectele războiului hibrid al Rusiei împotriva României. Face parte din categoria „Dezinformare şi propagandă”, menţionează BBC.
CAMPANIE ASCUNSĂ
Insistenţa lui Călin Georgescu că a cheltuit „zero” (lei) pentru diseminarea mesajului său electoral este, de asemenea, sub investigaţie acum. Un individ ar fi cheltuit aproape 400.000 de dolari pentru a promova conţinut online legat de fostul candidat, care susţine că nu îl cunoaşte. Autorităţile au percheziţionat locuinţa acestui misterios binefăcător, Bodgan Peşchir, şi au chemat la audieri şi persoane influente de pe internet.
Unii au recunoscut că au fost plătiţi pentru a menţiona alegerile în videoclipuri în care, de obicei, promovau detergenţi sau rujuri. Aceste postări politice au fost apoi inundate cu hashtaguri precum #votamcalingeorgescu.
Campania fără o identificare clară este interzisă atât de TikTok, cât şi de legea electorală din România.
Surse din cadrul procuraturii sugerează că va fi complicat să se demonstreze cazul, deoarece serviciile secrete româneşti au făcut publice anterior afirmaţiile lor privind interferenţa Rusiei. Chiar şi Georgescu pare să fi şters acum toate videoclipurile de pe contul său oficial TikTok, menţionează BBC.
Dar susţinătorii săi nu au plecat nicăieri, constată BBC. „Cineva vrea ceva bun pentru ţara sa şi nu îi vor permite să facă asta”, crede Raluca, sigură că acest candidat pentru care a votat nu va mai avea voie să candideze din nou. „Poate va fi în închisoare peste câteva luni şi pentru ce? Pentru nimic”, a spus ea pentru BBC. „Ne simţim pierduţi acum, fără speranţă”, mărturiseşte interlocutoarea.
Oprirea şocantă a alegerilor a fost urmată de apeluri la calm, nu de proteste de stradă - şi asta ţine până acum. Dar Mircea Geoană crede că România era „pe marginea prăpastiei” când a intervenit Curtea Constituţională. „Am câştigat ceva timp. Dar există o furie reală aici. Şi dacă nu facem ceva, s-ar putea să se repete”, este avertismentul lui cu care se încheie reportajul BBC.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
