Zeci de milioane de americani se prezintă marţi la urne - după ce aproape 100 de milioane de alţi americani au votat deja anticipat sau prin corespondenţă - pentru a alege între Donald Trump şi Joe Biden, într-un scrutin prezidenţial istoric, într-o Americă împărţită la extrem, relatează AFP.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Favorit în sondaje de luni de zile, Joe Biden, în vârstă de 77 de ani, fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama, speră ca în sfârşit să obţină şefia Casei Albe la cea de-a treia sa tentativă.
Înarmat cu energia sa de netăgăduit pe estrade, preşedintele republican în exerciţiu Donald Trump, în vârstă de 74 de ani, care a purtat o campanie de o agresivitate uimitoare, promite la rândul său să creeze din nou o surpriză, ca în 2016.
”Oare (Biden) poate câştiga cu adevărat? Serios?”, a ironizat el luni seara la Kenosha, în Wisconsin, înaintea ultimei etape a unui maraton de cinci mitinguri, în patru state.
”Am sentimentul că ne îndreptăm către o largă victorie mâine (marţi)”, tuna, aproape în acelaşi moment, Joe Biden de la Pittsburgh, oraşul în care şi-a început campania, în urmă cu 18 luni.
”Eu nu voi suporta încă patru ani cu Trump”, declară una dintre susţinătoarele sale, Jane Perry, în vârstă de 65 de ani, la Pittsburgh, unde fostul vicepreşedinte a participat la un miting, luni seara, împreună cu Lady Gaga.
Invers, Lara Schmidt, în vârstă de 42 de ani, speră la un ”val” în favoarea preşedintelui, pe care l-a ascultat cu fervoare la Scranton. ”Dar dacă voturile prin corespondenţă au loc ilegal, voi îngenunchea şi mă voi ruga”, declară ea îngrijorată.
În timp ce unele oraşe de pregătesc de eventuale degenerări violente şi se baricadează, America dă lumii imaginea unei ţări scindate în blocuri care nu îşi mai vorbesc.
Timp de luni de zile, Donald Trump a agitat, cu scenarii apocaliptice în sprijin, spectrul unei ”stângi radicale” pregătite să transforme prima putere mondială într-o ”Venezuelă la scară mare”.
Democraţii, Joe Biden şi Barack Obama îşi multiplică avertismentele împotriva consecinţelor potenţial devastatoare asupra instituţiilor democratice ale unui al doilea mandat al lui Trump.
O NUMĂRARE A VOTURILOR ÎNTÂRZIATĂ
Pe de o parte, un moştenitor din New York, un magnat în domeniul imobiliar, care a trecut prin reality-show înainte să intre în politică, cu un mesaj populist - ”America mai întâi” (”America first”) - şi care continuă să se prezinte ca un «outsider», în pofida celor patru ani pe care i-a petrecut la Casa Albă.
De cealaltă, un veteran al politicii provenind din clasa de mijloc, care a fost 36 de ani senator, iar apoi opt ani vicepreşedinte, care promite să panseze rănile unei ţări îndurerate, dacă câştigă ”bătălia pentrusufletul naţiunii”.
După două eşecuri, în 1993 şi 2008, Joe Biden, un produs pur al aripii moderate a Partidului Democrat, s-a impus în alegerile primare din tabăra sa cu un mesaj simplu: înfrângerea lui Donald Trump, pe care l-a denunţat drept ”cel mai rău preşedinte” din istoria recentă a Statelor Unite.
Puţin câte puţin, Joe Biden a transformat alegerile de marţi într-un referendum asupra gestionării pandemiei covid-19 de către republican. Aceasta s-a soldat cu peste 230.000 de morţi în Statele Unite şi s-a agravat şi mai puternic în ultimele zile, devenind subiectul major al campaniei.
Donald Trump nu a încetat să fie prins din urmă de această criză sanitară, pe care a depus mereu eforturi să o minimalizeze. El s-a îmbolnăvit de covid-19 şi a fost spitalizat, la începutul lui octombrie. ”Sunt vindecat” şi ”imunizat”, subliniază el de atunci, repornind în campanie cu o energie de netăgăduit şi îndemnându-i pe americani să nu-şi lase vieţile ”dominate” de covid-19.
Aproape 100 de milioane de americani au votat deja anticipat până marţi, personal sau prin corespondenţă, pentru a evita secţiile de votare aglomerate în plină pandemie.
Este vorba de peste 70% din numărul total al alegătorilor din 2016.
Donald Trump critică de săptămâni de zile această opţiune, pe care o acuză - fără probe - de favorizarea fraudei electorale.
Nivelul total al participării se anunţă istoric de mare.
Aproximativ doi din trei alegători care au votat anticipat sunt democraţi şi este de văzut dacă republicanii, mai înclinaţi să se ducă la urne, se vor ridica la înălţime.
Votul prin corespondenţă-record, care în anumite state ar putea să continue să sosească alte câteva zile după Ziua Alegerilor, riscă să complice numărarea voturilor şi chiar să întârzie anunţarea unui învingător, în cazul în care rezultatul este strâns.
În unele state, ca Pennsylvania, voturile prin corespondenţă nu pot fi deschise înainte de Ziua Alegerilor. Iar cel puţin cinci comitate au anunţat că vor începe să le deschidă abia de miercuri.
”Imediat ce se vor încheia alegerile, avocaţii noştri vor fi pregătiţi”, a ameninţat Donald Trump, care - un fapt inedit pentru un preşedinte în exerciţiu - a refuzat cu încăpăţânare să se angajeze să accepte rezultatul alegerilor.
Pentru a obţine victoria, un candidat nu este necesar să obţină cel mai mare nunăr de voturi la nivel naţional, ci să obţină o majoritate de cel puţin 270 de voturi ale celor 538 de mari electori atribuiţi la nivel de stat.
Marţi seara, iniţial toate privirile se vor aţinti asupra Floridei, unul dintre statele-pivot cele mai celebre şi care a promis să-şi afişeze culoarea încă din noaptea alegerilor.
Fără acest stat, în care a obţinut victoria în 2016, pentru Donald Trump este o misiune aproape imposibilă.
În schimb, dacă reuşeşte să păstreze Florida, unde este la cot la cot cu Joe Biden, atenţia se va deplasa asupra Pennsylvaniei, statul natal al democratului.
Intenţiile de vot îi sunt un pic mai favorabile fostului vicepreşedinte, dar cu un avans apropiat de marja de eroare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
