Când preşedintele Barack Obama va pleca - pe 20 ianuarie, după opt ani - de la Casa Albă, mai multe dintre principalele sale iniţiative vor continua să depindă de justiţie, ceea ce înseamnă că tribunalele americane şi succesorul său îi vor influenţa major moştenirea, scrie Reuters.
În prezent sunt pe rol contestări în justiţie din partea unor state guvernate de către republicani şi din partea grupuri de afaceri cu privire la legea sănătăţii, planul de luptă împotriva modificărilor climatice, o iniţiativă majoră în domeniul imigraţiei, politica referitoare la drepturile persoanelor transgen, reglementările cu privire la un "Internet neutru", plata orelor suplimentare şi altele.
Cele mai multe dintre aceste cazuri aşteaptă soluţii în primă instanţă sau în apeluri la nivel federal şi pot ajunge la Curtea Supremă după alegeri.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Dacă Senatul nu-şi schimbă poziţia şi îl confirmă pe candidatul lui Obama, judecătorul Merrick Garland de la o curte de apel, în cel de-al nouălea loc vacant de la Curtea Supremă, următorului preşedinte îi va reveni sarcina să propună un candidat al cărui vot poate fi decisiv în aceste cazuri.
Curtea Supremă a acceptat deja să se pronunţe în cazul, considerat major, al drepturilor persoanelor transgen. Administraţia Obama îl susţine pe studentul transgen Gavin Grimm, născut de sex feminin, care a cerut în 2015, în instanţă, dreptul să folosească toaleta băieţilor la şcoală. O soluţie este aşteptată la sfârşitul lui iunie.
În alt caz cu privire la drepturi ale persoanelor transgen, un număr de state a contestat îndrumarea prin care administraţia Obama a transmis şcolilor publice din întreaga ţară să le permită elevilor transgen să folosească ce toalete vor. Un judecător federal a blocat această politică în august, iar litigiul continuă.
Obama, care s-a confruntat în cea mai mare parte a preşedinţiei sale cu un Congres controlat de republicani ostil iniţiativelor sale, i-a ocolit pe congresmeni şi a recurs la puterea executivă.
"În pofida faptului că deţin majoritatea în ambele camere ale Congresului, republicanii au refuzat să guverneze. În schimb, acest Partid Republican litigios s-a repezit în tribunale cu procese politice", a denunţat Eric Schultz, un purtător de cuvânt al Casei Albe.
Contestatarii lui Obama au promis să continue să lupte până când vor obţine ceea ce doresc de la succesorul său.
"Dacă o nouă administraţie anulează aceste politici şi respectă limitele care i se impun, ne vom îndrepta bucuroşi energiile în altă parte", a promis procurorul general al Texasului, republicanul Ken Paxton, care a contribuit la multe dintre aceste contestări în justiţie.
Clinton, susţinută de preşedintele Obama în cursa ei la Casa Albă, urmează să lase ca atare sau să extindă unele dintre iniţiativele acestuia şi să le apere în instanţă pe cele atacate.
Trump, în cazul în care va fi ales, a promis că va abroga rapid ordinele executive ale lui Obama. Însă abrogarea unor reglementări vaste ca cele cu privire la emisiile centralelor electrice, este un demers mai complicat.
"Acest lucru nu stă în vârful pixului", subliniază Sean Donahue, un avocat care reprezintă grupuri de mediu ce au susţinut reglementările administraţiei Obama cunoscute sub numele de "Clean Power Plan".
Trump va fi nevoit să parcurgă un nou şi lung proces decizional, subliniază unii experţi.
Republicani şi grupuri conservatoare au declanşat numeroase proceduri judiciare împotriva Affordable Care Act din 2010, cunoscut sub numele de Obamacare. Curtea Supremă s-a pronunţat în 2012 şi 2015 în favoarea acestei reforme-far a lui Obama.
Pe de altă parte, administraţia face demersuri să relanseze, într-un tribunal federal din Texas, un ordin executiv prin care Obama încearcă să împiedice deportarea a milioane de imigranţi ilegali şi să le acorde permise de muncă.
Această acţiune în justiţie, contestată de Texas şi alte state, a fost blocată în tribunale. Curtea Supremă, cu un vot egal (de patru la patru) a menţinut hotărâri ale unor instanţe inferioare care blochează planul, iar în octombrie a refuzat să reanalizeze cazul.
Alte reglementări promovate de Obama au fost atacate de grupuri de afaceri. O Curte federală a menţinut reglementările cu privire la "Internetul neutru". Cazul se află în apel
În septembrie, state şi grupuri de afaceri au contestat o reglementare a administraţiei cu privire la plata orelor suplimentare. Cazul va fi soluţionat însă abia după ce pleacă Obama de la Casa Albă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
