Republica Moldova, care duminică organizează odată cu alegerile prezidenţiale şi un referendum pentru înscrierea în Constituţie a obiectivului de aderare la UE, îşi propune să fie gata pentru a deveni membră a Uniunii Europene în 2030. A început negocierile de aderare în iunie 2024, ceea ce înseamnă că i-au rămas şase ani pentru a se pregăti. Este un obiectiv ambiţios, dar Chişinăul poate beneficia de sfaturile şi experienţa României.
Relaţia României cu Uniunea Europeană datează de aproape trei decenii şi a prilejuit unul dintre puţinele momente de consens al tuturor forţelor politice din România, prin celebra „Declaraţie de la Snagov” din 1995.
Anul acesta, la 1 ianuarie, s-au împlinit 17 ani de când România a devenit oficial membră a Uniunii Europene. România nu a organizat un referendum pentru aderarea la UE, dar şi-a pus la dispoziţia Chişinăului toata experienţa de care dispune, astfel că o serie de experţi, inclusiv miniştri, lucrează deja cu sau în Republica Moldova, potrivit Europa Liberă.
Din 2021, guvernul român a înfiinţat un Departament pentru Relaţia cu Republica Moldova, iar integrarea Chişinăului în UE este obiectiv al politicii externe a Bucureştiului
Procesul de integrare europeană a României a început cu semnarea „Acordului European” între statul român şi ţările membre ale Uniunii Europene, la data de 1 februarie 1993. Acest acord recunoştea intenţia României de a deveni membră a Uniunii Europene şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea UE. La 1 februarie 1995, acordul a intrat în vigoare, marcând un pas important în drumul către integrarea europeană a României.
În iunie 1995, România a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 21 iunie 1995, liderii partidelor parlamentare din România au semnat Declaraţia de la Snagov, care atesta acordul forţelor politice faţă de strategia naţională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.
Opinia publică din România era, de asemenea, extrem de favorabilă acestui demers şi ani de zile România s-a menţinut ca una dintre cele mai proeuropene ţări, o situaţie legată în bună măsură de speranţa că integrarea europeană va aduce bunăstarea mult dorită. Aşteptarea a fost lungă, drumul nu a fost uşor, iar România încă mai este considerată printre cele sărace ţări membre UE chiar şi la 17 ani de la aderare. Însă beneficiile statutului de membru UE sunt incontestabile.
În noiembrie 1998, Comisia Europeană a publicat primul Raport de Ţară privind procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. Anul următor, în iunie, România a adoptat Planul Naţional de Aderare la Uniunea Europeană, iar în decembrie 1999, la Helsinki, Consiliul European decide începerea negocierilor de aderare cu şase ţări candidate, printre care şi România. Negocierile au fost deschise în februarie 2000, prin lansarea Conferinţei Interguvernamentale.
În cazul Republicii Moldova, procesul a fost mult mai accelerat, dat fiind şi contextul războiului din Ucraina. De la depunerea cererii de aderare, în martie 2022, până la luarea deciziei de deschidere a negocierilor, în decembrie 2023, şi începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare, în iunie 2024, au trecut puţin peste doi ani, aproape jumătate din cât i-a trebuit României.
ETAPE ALE INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN UE
2002 - 13 noiembrie: Comisia Europeană adoptă o „Foaie de parcurs” pentru România şi Bulgaria;
- 20 noiembrie - Parlamentul European ia în considerare data de 1 ianuarie 2007 ca dată-ţintă pentru aderarea României la Uniunea Europeană;
- 12-13 decembrie - Consiliul European de la Copenhaga decide asupra aderării a 10 noi state membre şi adoptă foile de parcurs pentru România şi Bulgaria.
2004 - 17 decembrie: La Consiliul European de la Bruxelles, România primeşte confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
2005 - 13 aprilie: Parlamentul European dă undă verde aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.
- 25 aprilie: În cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg, preşedintele României, Traian Băsescu, semnează Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
2007 - 1 ianuarie: România devine stat membru al Uniunii Europene.
Tratatul de aderare prevede că, dacă există deficienţe grave în transpunerea şi punerea în aplicare a acquis-ului comunitar în domeniile economic, piaţă internă şi, respectiv, justiţie şi afaceri interne, pot fi adoptate măsuri de salvgardare într-un termen de până la trei ani de la data aderării.
Aderarea României a fost insoţită şi de o serie de măsuri specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficienţele în domeniile siguranţei alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar şi luptei impotriva corupţiei. Pentru ultimele două componente a fost stabilit un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV) cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea sistemului legislativ, administrativ şi judiciar şi de a remedia deficienţele grave în lupta împotriva corupţiei. MCV a fost ridicat oficial abia după 16 ani, în septembrie 2023.
2009 - 4-7 iunie. Au loc primele alegeri pentru Parlamentul European la care România participă în calitate de stat membru. Sunt aleşi 33 de europarlamentari, peste două treimi dintre ei făcând parte din PPE (Partidul Popular European) şi PSE (Partidul Social-Democrat European).
2014 - 1 ianuarie. Finalul perioadei de tranziţie în ce priveşte restricţiile de acces pe piaţa muncii din UE pentru lucrătorii din România.
2014 - 22-25 mai. Alegeri pentru Parlamentul European. Delegaţia română include 32 de membri, cu unul mai puţin decât în precedenta legislatură. Jumătate dintre europarlamentari fac parte din grupul PSE.
2019 - Între ianuarie şi iunie, România a deţinut, pentru prima dată, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
2024 - 30 martie. România intră în Schengen cu spaţiul aerian şi frontierele maritime.
- 9 iunie: Alegeri pentru Parlamentul European, în care PSD şi PNL candidează pe liste comune, o premieră. Delegaţia română cuprinde 33 de membri, aproape jumătate dintre ei fiind de la PSE şi PPE.
CE A ÎNSEMNAT PENTRU ROMÂNIA ADERAREA LA UE
Investiţiile de care România a beneficiat în ultimii 17 ani, de la data aderării României la UE au dus la creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă, au stimulat competitivitatea, au promovat inovarea şi cercetarea. S-au construit şi modernizat autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, şcoli şi grădiniţe, datorită fondurilor europene.
Societatea românească a beneficiat de investiţii publice şi private, de libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalurilor şi a persoanelor.
Potrivit datelor de la sfârşitul anului trecut, România, ca stat beneficiar net, a primit peste 92 de miliarde de euro de la bugetul UE. Concret, pentru fiecare euro pe care l-a trimis către bugetul Uniunii, a primit înapoi trei.
Alinierea la standardele UE în ceea ce priveşte sănătatea, drepturile sociale, drepturile consumatorilor, protecţia mediului şi siguranţa produselor – toate acestea au contribuit la îmbunătăţirea calităţii generale a vieţii.
Nu în ultimul rând, în pandemia de Covid-19, România a avut acces prioritar la vaccinuri datorită apartenenţei la UE, iar ulterior a putut beneficia de fonduri suplimentare prin Mecanismul de Rezilienţă şi Redresare al UE (PNRR).
Libera circulaţie este unul dintre cele mai palpabile beneficii ale aderării la UE. Practic, românii pot călători doar cu buletinul atât în cele 27 de state membre, cât şi în Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Iar odată cu intrarea deplină în Schengen (şi cu graniţele terestre), nu va mai exista control vamal.
Ca cetăţeni europeni, românii au dreptul de a locui şi de a circula liber pe teritoriul Uniunii. Dacă doresc să lucreze într-o altă ţară din UE, pot face acest lucru, fără a fi necesar un permis de muncă. În plus, dacă lucrează în străinătate, beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii ţării respective (în materie de remuneraţie, drepturi privind pensiile, sănătate şi siguranţă, securitate socială şi avantaje fiscale şi reintegrare în cazul unei concedieri nejustificate). Este un alt mare avantaj al aderării la UE de care românii au profitat din plin, ceea ce a dus la un exod masiv de populaţie şi mai ales de forţă de muncă. Câteva milioane de români au plecat să muncească în alte ţări UE. Premierul Marcel Ciolacu declara recent că România are cea mai mare diasporă din Europa, estimând că sunt 6,5 milioane de români plecaţi în străinătate, dacă se ţine cont şi de cei 1,2 milioane de cetăţeni români din Republica Moldova. Partea pozitivă pentru economie sunt banii pe care românii plecaţi îi trimit acasă, aşa-numitele remitenţe. Potrivit datelor BNR, anul trecut românii din diaspora au trimis în ţară 6,5 miliarde de euro, cu 350 de milioane de euro mai mult decât în 2022 şi mai mult decât dublu faţă de acum 10 ani.
Un alt avantaj este roamingul la tarife naţionale. Cu alte cuvinte, nu sunt taxe suplimentare pentru utilizarea telefonului mobil într-un alt stat al blocului comunitar. Apelurile, mesajele şi serviciile de internet sunt facturate la preţurile naţionale, ca şi cum utilizatorul ar fi în ţara de origine.
Uniunea Europeană este prezentă şi în viaţa tinerilor, de-a lungul parcursului educaţional şi profesional şi le oferă resurse prin care sprijină formarea competenţelor. Prin programul Erasmus, în România, în anul 2023, aproximativ 53.000 de studenţi, 15.000 de cadre didactice şi 700 de organizaţii ale tinerilor au luat parte la proiecte. De la aderarea României la Uniunea Europeană, din 2007 şi până în prezent, numărul total al tinerilor români bursieri Erasmus se ridică la 357.000, potrivit datelor Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
