Republica Moldova organizează la 20 octombrie 2024 alegeri prezidenţiale. Este cel de-al cincilea scrutin prezidenţial de la declararea independenţei în care preşedintele se alege în mod direct, prin sufragiu universal. O bună perioadă de timp, preşedintele a fost ales de către Parlament, ceea ce a dat naştere unor blocaje politice îndelungate şi de aceea s-a renunţat în cele din urmă la acest sistem. Concomitent cu alegerile prezidenţiale, se va desfăşura şi un referendum la care cetăţenii au de răspuns la întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Pentru a fi declarat valabil, la un scrutin trebuie să participe cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale.
Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului, garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Preşedintele nu are însă prerogative executive extinse.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Mandatul preşedintelui durează patru ani şi începe la data depunerii jurământului.
Este interzisă îndeplinirea funcţiei de preşedinte mai mult de două mandate consecutive.
În perioada 1991–2000, şeful statului a fost ales în Republica Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În urma unei reforme constituţionale din anul 2000, procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova a fost modificată, Parlamentul preluând responsabilitatea de alegere a preşedintelui ţării. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni, fără a modifica atribuţiile preşedintelui.
De la obţinerea independenţei şi până acum, Republica Moldova a avut nouă preşedinţi. Trei au fost interimari şi doi au fost aleşi de Parlament, între care comunistul Vladimir Voronin, singurul care a avut două mandate consecutive şi a stat cel mai mult la putere (opt ani şi cinci luni).
Orice cetăţean cu drept de vot, care a împlinit 40 de ani, a locuit sau locuieşte permanent în Republica Moldova de cel puţin 10 ani, cunoaşte limba română şi are studii superioare poate candida la funcţia de preşedinte. Candidaţii pot fi propuşi de partidele politice înregistrate, blocurile electorale sau grupuri de iniţiativă ale cetăţenilor.
O NOUTATE: VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ
Scrutinul din 2024 introduce, pentru prima dată, votul prin corespondenţă. Această metodă se aplică parţial şi este disponibilă pentru cetăţenii moldoveni aflaţi în timpul alegerilor pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Islandei şi Finlandei, cu condiţia să se înregistreze în prealabil pentru votul prin corespondenţă şi să fie incluşi în lista electorală după acceptarea cererii lor.
Pentru ca alegerile să fie validate, cel puţin o treime dintre alegătorii înscrişi în listele electorale trebuie să se prezinte la urne. Candidatul care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate este declarat ales. În cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur de scrutin după două săptămâni, la care participă primii doi candidaţi cu cele mai multe voturi din primul tur.
În al doilea tur, candidatul cu cele mai multe voturi este ales, indiferent de prezenţa la vot.
Rezultatele finale ale alegerilor sunt validate de Curtea Constituţională.
Pentru scrutinul prezidenţial din 20 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 concurenţi electorali din 13 grupuri de iniţiativă care au colectat semnături pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
MAIA SANDU, CELE MAI MARI ŞANSE
Actuala preşedintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, este considerată favorita detaşată a scrutinului prezidenţial din 20 octombrie. Are un program pro-european şi este o reformatoare anticorupţie. În vârstă de 52 de ani, cu studii economice, Maia Sandu a lucrat la Banca Mondială înainte de a fi aleasă preşedinte, în noiembrie 2020, pe un val de popularitate. Necăsătorită, ea este simpatizată pentru stilul de viaţă modest - un contrast puternic cu politicienii bombastici, predominant bărbaţi, care au dominat mult timp politica moldovenească, scria The Observer. Într-un interviu recent, preşedinta a declarat că împarte un apartament cu două camere cu mama sa, în timp ce în declaraţia sa de avere din 2023 soldul său bancar înregistra 600 de dolari.
Conform unui sondaj publicat pe 17 octombrie, 35,8% dintre alegătorii decişi, excluzând diaspora, şi-au exprimat intenţia de a o vota pe Maia Sandu.
Pe de altă parte, un sondaj din 7 octombrie indica şi un nivel ridicat de neîncredere faţă de Maia Sandu din partea cetăţenilor, de 37%, fiind depăşită doar de oligarhul fugar Ilan Şor (40%), implicat în scandalul furtului unui miliard de dolari din băncile moldoveneşti, în 2014.
„Deşi Maia Sandu nu este asociată cu scandaluri de corupţie, nivelul ridicat de neîncredere poate fi explicat printr-un mandat caracterizat de multiple provocări, precum pandemia de COVID-19, criza energetică, inflaţia accentuată, provocările războiului din Ucraina şi ritmul lent al reformelor în domenii esenţiale. Deşi gestionarea acestor crize a fost în mare parte responsabilitatea Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a obţinut majoritatea parlamentară în 2021, cetăţenii asociază frecvent deciziile guvernamentale cu Maia Sandu. Această asociere contribuie direct la scăderea popularităţii sale, amplificând nivelul de nemulţumire şi antipatie în rândul unei părţi a populaţiei”, arată o analiză publicată de think tank-ul New Strategy Center.
PRINCIPALUL CONTRACANDIDAT, ALEXANDR STOIANOGLO
Liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), fostul preşedinte Igor Dodon, care a fost învins de Maia Sandu în alegerile din 2020, a anunţat pe 8 iulie că nu va candida la alegerile prezidenţiale, deşi era considerat cel mai popular candidat al opoziţiei, cu o susţinere de 19% în sondaje. Această decizie a creat incertitudine cu privire la cine va fi principalul candidat al opoziţiei.
Deşi Igor Dodon şi PSRM şi-au anunţat în cele din urmă sprijinul pentru fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, acesta beneficiază de o susţinere mai modestă, de doar 9% din intenţiile de vot. Decizia PSRM de a-l susţine pe Stoianoglo a generat confuzie chiar şi în rândul electoratului socialist, deoarece, în conferinţa de presă de lansare a candidaturii, Stoianoglo a declarat că sprijină integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, o poziţie care contravine orientării tradiţionale pro-ruse a PSRM.
De asemenea, Alexandr Stoianoglo deţine şi cetăţenia României, aspect care adaugă o notă suplimentară de controversă, având în vedere că Igor Dodon a criticat-o în mod repetat pe Maia Sandu pentru faptul că deţine dublă cetăţenie. În timpul mandatului său de preşedinte (2016-2020), Igor Dodon nu a fost niciodată în vizită oficială în România.
Alexandr Stoianoglo, în vârstă de 57 de ani, de origine etnică găgăuză, este relativ necunoscut la nivel naţional, nu stăpâneşte bine limba română şi este considerat lipsit de carismă, ceea ce îi diminuează atractivitatea electorală. Una dintre acuzaţiile care îi afectează imaginea publică este presupusa sa legătură cu omul de afaceri controversat Veaceslav Platon. În aprilie 2017, Judecătoria Chişinău l-a condamnat pe Platon la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari. În 2020, Platon a fost eliberat din detenţie în urma unui demers iniţiat de Stoianoglo, care la acea vreme ocupa funcţia de Procuror General. Ulterior, Platon a fugit în Marea Britanie, de unde continuă să influenţeze scena politică de la Chişinău, se arată în analiza New Strategy Center.
În campania electorală, Stoianoglo a mizat pe o imagine de victimă politică în raport cu Maia Sandu şi Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS). În 2021, după ce PAS a obţinut majoritatea parlamentară, Stoianoglo a fost suspendat din funcţia de Procuror General şi arestat în contextul unei investigaţii penale, fiind acuzat de abuz în serviciu, corupţie pasivă şi declaraţii false. În 2023, Maia Sandu l-a demis oficial din funcţie. În acelaşi an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că autorităţile din Republica Moldova i-au încălcat drepturile lui Stoianoglo prin suspendarea din 2021, deoarece nu i s-a oferit posibilitatea de a contesta decizia.
RENATO USATÎI, O FIGURĂ CONTROVERSATĂ
Renato Usatîi, o figură controversată pe scena politică din Republica Moldova, ocupă locul al treilea în sondaje, cu 6,4% din intenţiile de vot. Personalitatea sa carismatică şi prezenţa activă pe reţelele sociale contribuie la creşterea popularităţii sale.
În vârstă de 45 de ani, Usatîi nu este o prezenţă nouă în politica moldovenească. În 2015 şi 2019 a câştigat din primul tur funcţia de primar al municipiului Bălţi, după organizarea mai multor concerte electorale. Apogeul său politic a fost atins în alegerile prezidenţiale din 2020, când a obţinut 16,9% din voturi, ocupând locul al treilea.
Anterior carierei politice, Renato Usatîi a locuit mulţi ani în Federaţia Rusă, unde a fost vicepreşedinte al Uniunii Constructorilor Căilor Ferate din Moscova. Relaţiile sale cu lumea criminală au fost frecvent discutate în spaţiul public, fiind publicate fotografii care îl arată alături de Grigore Caramalac, unul dintre cei mai cunoscuţi infractori originari din Republica Moldova, refugiat la Moscova de peste două decenii şi apropiat de FSB, serviciul intern de securitate din Federaţia Rusă, care gestionează operaţiunile îndreptate împotriva Republicii Moldova, arată analiza New Strategy Center.
Într-un interviu din 2013, Usatîi a afirmat că „eroul” său este Vladimir Putin şi s-a autocaracterizat drept „un om sovietic”. În acelaşi timp, în 2020, Ministerul rus de Interne l-a dat pe Renato Usatîi în căutare internaţională, în cadrul unui dosar penal privind organizarea unei grupări criminale.
Pe parcursul carierei sale politice, Usatîi a făcut numeroase declaraţii controversate, inclusiv propunerea de a transforma Ambasada SUA într-un club de karaoke sau construirea unui prototip al Marelui Zid Chinezesc la graniţa cu România. În acelaşi timp, el a condamnat invazia Rusiei în Ucraina.
În actuala campanie electorală, Usatîi şi-a exprimat dorinţa de a transforma Republica Moldova într-o republică prezidenţială şi a susţinut că singura soluţie pentru salvarea ţării este „o dictatură a ordinii în interesul statului”.
IRINA VLAH, FOSTA GUVERNATOARE A GĂGĂUZIEI
Irina Vlah, fosta guvernatoare (başcan) a Găgăuziei, se bucură de un sprijin de numai 2,2%, conform sondajului din luna octombrie, înregistrând o scădere de popularitate faţă de un sondaj din ce reflecta situaţia din septembrie, când avea 4,1%.
Deşi şi-a început cariera politică în formaţiuni pro-ruse, precum Partidul Comuniştilor (PCRM) şi Partidul Socialiştilor (PSRM), Irina Vlah (50 de ani) s-a distanţat treptat de acestea şi, în noiembrie 2023, a lansat organizaţia civică „Platforma Moldova”. La momentul lansării, Vlah a subliniat orientarea sa pro-europeană, afirmând: „Experienţa mea politică demonstrează că viitorul Moldovei este în Europa – nu este doar un slogan sau un simbol afişat pe clădiri”. Cu toate acestea, în pofida retoricii pro-europene, ea a continuat să efectueze vizite frecvente în Federaţia Rusă în perioada ianuarie 2023 - ianuarie 2024, folosind rute indirecte prin Istanbul sau Erevan.
În contextul candidaturii sale, Vlah a acuzat actuala guvernare pro-europeană de instaurarea unei „dictaturi” şi de „discriminare” a „teritoriilor locuite compact de cetăţeni cu alte viziuni decât cele ale guvernării”, evitând însă o referire explicită la autonomia găgăuză.
În declaraţiile recente, Vlah a subliniat tot mai des riscul implicării Republicii Moldova într-un conflict, în special din cauza creşterii bugetului pentru apărare, şi a cerut consolidarea statutului de neutralitate al ţării.
Cu toate că s-a declarat proeuropeană, ea şi-a îndemnat susţinătorii să voteze „nu” la referendumul privind aderarea la UE.
ALŢI CANDIDAŢI. PE CINE PREFERĂ ILAN ŞOR?
Printre ceilalţi candidaţi la alegerile prezidenţiale se numără Ion Chicu, fost ministru în perioada în care oligarhul Vlad Plahotniuc deţinea controlul politic în ţară şi prim-ministru în timpul mandatului fostului preşedinte Igor Dodon. Este în scădere şi cotat cu numai 1,2 la sută şanse.
Vasile Tarlev, care a deţinut funcţia de prim-ministru între 2001 şi 2008, în timpul guvernării comuniste şi preşedinţiei lui Vladimir Voronin, candidează ca independent şi are 1,3 la sută în ultimul sondaj.
O figură controversată, jurnalista Natalia Morari, foarte activă pe reţelele sociale şi susţinută de oligarhul Veaceslav Platon, candidează tot ca independentă şi are 0,5 la sută în sondaje.
Un alt personaj dubios este Victoria Furtună, fost procuror, care şi-a lansat campania electorală printr-un videoclip filmat în Piaţa Suvorov din Tiraspol. Ca şi Vlah, Furtună susţine că actuala guvernare de la Chişinău urmăreşte să implice Republica Moldova în conflictul din Ucraina, inclusiv prin reactivarea tensiunilor în regiunea transnistreană. Candidează ca „independent”, are 1,4 la sută în sondaje, în creştere faţă de 0,5 la sută, însă există suspiciunea că ea ar fi candidata preferată de oligarhul Ilan Şor, după cum a arătat o investigaţie recentă a Ziarului de Gardă, realizată sub acoperire.
Oligarhul refugiat la Moscova, care are o reţea prin care plăteşte oameni care să vină la proteste şi să voteze „nu” la referendumul pro-UE, şi-a văzut candidatul şi formaţiunile sprijinite de el eliminate din cursa electorală de Comisia Electorală Centrală, aşa că a spus că va anunţa pe cine sprijină în preziua votului, instruindu-şi activiştii să fie pregătiţi pentru a le spune numele oamenilor cărora le cumpără voturile.
Deşi aceşti candidaţi înregistrează scoruri foarte modeste în sondaje, ei joacă un rol activ în campania de discreditare a preşedintei Maia Sandu, atacând-o aproape exclusiv pe aceasta şi îndemnând la boicotarea referendumului privind integrarea europeană.
Un alt candidat este Octavian Ţîcu, susţinut de forţe pro-europene alternative reunite sub blocul politic „Împreună”. Cu toate acestea, susţinerea sa electorală se situează în jurul valorii de 0,4 la sută, confirmând încă o dată că Maia Sandu rămâne singurul candidat proeuropean de referinţă. În aceeaşi categorie se pot înscrie şi ceilalţi doi candidaţi rămaşi, Tudor Ulianovschi şi Andrei Năstrase, ambii independenţi, ambii declaraţi categoric proeuropeni, dar care în sondaje au sub 1 la sută.
Un eventual tur al doilea de scrutin se va organiza la 3 noiembrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
