Alexander Stubb, un politician de centru-dreapta, din partea Partidului Coaliţiei Naţionale, este favorit în turul doi al alegerilor prezidenţiale de duminică din Finlanda, potrivit sondajelor de opinie, în timp ce ţara nordică, care a intrat anul trecut în NATO, îşi alege un nou lider al politicii sale externe şi de securitate, relatează Reuters.
Votul marchează o nouă eră în Finlanda, care timp de decenii şi-a ales preşedinţii pentru a promova diplomaţia, în special cu Rusia vecină, şi a ales să nu adere la alianţe militare pentru a putea calma tensiunile dintre Moscova şi NATO. Dar finlandezii s-au răzgândit în privinţa acestui rol după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, într-o rapidă schimbare de optică ce a dus la aderarea Finlandei la NATO în aprilie anul trecut.
Aflat acum sub umbrela de securitate a alianţei occidentale, noul preşedinte îl va înlocui pe Sauli Niinisto, care se retrage după două mandate de şase ani în care şi-a atras porecla de "Şoptitorul lui Putin" pentru legăturile sale anterioare strânse cu liderul rus.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Succesorul lui Niinisto va avea un rol central în definirea politicilor NATO ale Finlandei, conducând în acelaşi timp politica externă şi de securitate generală în strânsă cooperare cu guvernul şi acţionând în calitate de comandant suprem al forţelor armate.
Aproape 46% dintre cei cu drept de vot şi-au exprimat votul înainte de scrutinul de duminică, potrivit datelor oficiale, iar primele rezultate ale voturilor anticipate urmează să fie publicate la scurt timp după închiderea urnelor, la ora 18.00 GMT (20.00, ora României). Este de aşteptat ca învingătorul să fie cunoscut în jurul orei 21.00 (23.00, ora României).
Alexander Stubb, fost prim-ministru, a câştigat primul tur al alegerilor din 28 ianuarie cu 27,2% din voturi, devansându-l pe Pekka Haavisto, membru al Partidului Verde, care a avut 25,8% din sufragii. Stubb l-a devansat pe Haavisto şi în sondaje, cel mai recent indicând un avans de 6-8 puncte procentuale.
Ambii candidaţi sunt proeuropeni şi susţinători fermi ai Ucrainei, care au adoptat o poziţie dură faţă de Rusia în campaniile lor.
Într-un interviu acordat luna trecută agenţiei Reuters, Stubb a declarat că, deocamdată, nu va exista un pilon rusesc în politica externă a Finlandei: "Din punct de vedere politic, nu vor exista relaţii cu preşedintele Rusiei sau cu conducerea politică rusă până când nu vor opri războiul din Ucraina", a spus el.
Stubb este în favoarea unei cooperări profunde cu NATO, fiind de acord cu transportul de arme nucleare pe teritoriul finlandez şi plasarea unor trupe NATO în Finlanda în mod permanent. "În anumite momente, o armă nucleară este o garanţie a păcii", a declarat Stubb în cadrul unei dezbateri care a avut loc marţi. Cu toate acestea, el nu susţine amplasarea de arme nucleare în Finlanda.
Haavisto, un fost ministru de externe care a fost, de asemenea, negociator de pace al ONU şi este cunoscut ca un apărător al drepturilor omului, a cerut o abordare mai prudentă. Haavisto doreşte să menţină interdicţia Finlandei de a deţine arme nucleare pe teritoriul său şi consideră că o desfăşurare permanentă de trupe NATO nu este necesară pentru situaţia actuală de securitate.
Rusia a ameninţat Finlanda cu represalii ca răspuns la aderarea sa la NATO şi la un acord de cooperare în domeniul apărării semnat cu SUA în decembrie.
Problema limitelor rolului Finlandei în cadrul NATO a fost în centrul atenţiei după ce ţara a semnat în decembrie cu SUA un acord de cooperare în domeniul apărării, care oferă armatei americane acces neîngrădit la 15 facilităţi şi zone din Finlanda, unde poate, de asemenea, să depoziteze echipament militar şi muniţie. Finlanda are o graniţă comună de 1.340 km cu Rusia, care s-a opus acestui pact de apărare. Moscova l-a numit "o ameninţare evidentă pentru ruşi" şi a declarat că nu va lăsa "fără răspuns acumularea potenţialului militar al NATO la graniţă".
Dacă Haavisto, care candidează pentru a treia oară la preşedinţie, va obţine o victorie surprinzătoare, el va deveni primul preşedinte finlandez homosexual declarat. Orientarea sa sexuală rămâne un factor pentru alegători, sondajele recente arătând că unul din trei alegători consideră că faptul că are un partener de sex masculin este un motiv pentru a nu-l susţine.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
