Polonia organizează duminică alegeri parlamentare, partidul naţionalist de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) urmând să obţină un al treilea mandat, fapt fără precedent, după opt ani la putere, relatează Reuters.
CARE ESTE MIZA?
Un al treilea mandat al PiS ar putea însemna că Polonia continuă să se îndepărteze de standardele democratice, spun criticii.
Aceştia acuză guvernul că politizează sistemul judiciar, transformă mass-media publică în instrumentul său de propagandă şi utilizează resursele statului pentru a-şi consolida puterea, subminând în acelaşi timp poziţia Poloniei în cadrul Uniunii Europene.
PiS afirmă că obiectivul său este de a spori eficienţa instanţelor şi de a crea o economie mai echitabilă, apărând în acelaşi timp identitatea catolică a Poloniei în faţa presiunilor liberale occidentale.
CE ALEG POLONEZII?
Alegătorii vor alege pentru un mandat de patru ani 460 de membri ai camerei inferioare, Sejmul, prin sistemul de reprezentare proporţională pe liste de partid în 41 de circumscripţii, şi 100 de membri ai camerei superioare, Senatul, prin metoda votuli uninominal majoritar, în 100 de circumscripţii.
De asemenea, polonezii pot vota simultan la un referendum care cuprinde întrebări de la admiterea imigranţilor la creşterea vârstei de pensionare şi vânzarea activelor naţionale către entităţi străine.
Peste 29 de milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota la 15 octombrie. Secţiile de votare se deschid la ora 7:00 a.m. (8:00, ora României) şi se închid la ora 21:00 p.m. (22.00, ora României).
Candidaţii trebuie să încheie campania electorală până la miezul nopţii de 13 octombrie.
REZULTATE
Ştirile, previziunile şi comentariile despre vot sunt interzise cu 24 de ore înainte de ziua votului şi până la încheierea acestuia. Mass-media sunt libere să relateze rezultatele alegerilor începând cu ora locală 21:00 (22:00, ora României).
La sfârşitul zilei de duminică, ar putea exista o indicaţie clară a rezultatului.
Rezultatele finale sunt aşteptate până la data de 17 octombrie.
PARTIDELE ŞI PROMISIUNILE LOR
Lege şi Justiţie (PiS)
PiS s-a confruntat cu acuzaţii în ţară şi în străinătate de subminare a regulilor democratice şi de remodelare a Poloniei în conformitate cu valorile sale profund conservatoare, dar programele sale de asistenţă socială şi majorarea salariului minim s-au dovedit populare, ridicând standardul de viaţă pentru milioane de polonezi şi ajutând PiS să îşi construiască un sprijin naţional mai larg.
PiS a promis că va continua să majoreze cheltuielile sociale şi, de asemenea, intenţionează să crească efectivele armatei permanente la 300.000 de soldaţi.
Acesta promite să continue să sprijine Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar nu în detrimentul intereselor proprii ale Poloniei.
Partidul urmăreşte o mai mare independenţă în cadrul UE, se opune Pactului UE privind migraţia şi azilul şi promite să combată migraţia ilegală, în special din Orientul Mijlociu şi Africa.
Coaliţia Civică (KO)
Coaliţia Civică, principala formaţiune de opoziţie, care cuprinde Platforma Civică - liberală -, Verzii, Modern şi Iniţiativa Poloneză, promite să demonteze reformele judiciare ale PiS cu scopul de a debloca miliarde de euro din fondurile PNRR. De asemenea, promite o îmbunătăţire generală a legăturilor tensionate ale Poloniei cu UE.
KO spune că va garanta libertatea presei şi va liberaliza legea avortului după o interdicţie aproape totală, din 2021, a întreruperilor de sarcină.
A Treia Cale
Alianţa dintre Polonia 2050 şi Partidul Ţărănesc Polonez (PSL) se prezintă ca o alternativă în competiţia dintre PiS şi KO.
Programul coaliţiei de centru-dreapta se concentrează pe simplificarea sistemului fiscal, pe măsuri de ajutorare a întreprinderilor mici şi pe creşterea cheltuielilor pentru educaţie.
Alianţa trebuie să obţină cel puţin 8% din voturi pentru a intra în parlament, ceea ce este esenţial pentru ca opoziţia să aibă vreo şansă de a forma un guvern.
Noua Stângă
Noua Stângă, care în prezent se situează în sondaje la aproximativ 10%, este un posibil al treilea partener de coaliţie pentru KO şi A Treia Cale.
Aceasta doreşte să se concentreze pe reformele legislaţiei muncii, pe sporirea puterii sindicatelor şi pe introducerea treptată a unei săptămâni de lucru de 35 de ore şi a 35 de zile de concediu legal.
Partidul promite să lupte pentru drepturile femeilor, să liberalizeze legea avortului şi să promoveze drepturile LGBT, inclusiv prin permiterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.
Confederaţia
Confederaţia, partid de extremă dreapta, critică ceea ce consideră a fi atitudinea aservită a guvernului faţă de Ucraina. Ea se opune beneficiilor sociale pentru refugiaţii ucraineni şi doreşte ca Polonia să acorde prioritate propriei sale armate în locul furnizării de arme Kievului.
De asemenea, doreşte eliminarea a 15 taxe, continuarea exploatării cărbunelui şi combaterea migraţiei ilegale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
