Este de aşteptat ca partidele naţionaliste şi eurosceptice să ia avânt la alegerile din 6-9 iunie pentru Parlamentul European, oferindu-le un prim gust al influenţei la Bruxelles şi Strasbourg, dacă alte partide de dreapta şi centru-dreapta colaborează cu ele, relatează Reuters.
Sondajele de opinie prevăd că partidele radicale de dreapta vor câştiga în întreaga UE, inclusiv în Franţa, Germania şi Italia, unde sunt în joc multe locuri pentru Parlamentul European. Alegătorii frustraţi de costul vieţii şi de criza energetică, de migraţia ilegală şi zdruncinaţi de un peisaj geopolitic în schimbare caută alternative dincolo de partidele tradiţionale.
"Ne vom afla într-o poziţie diferită şi nu vom mai fi blocaţi. Am putea avea poziţii în comisii sau un preşedinte sau un vicepreşedinte în Parlamentul European", a declarat pentru Reuters deputatul francez de dreapta Jean-Paul Garraud, anticipând o nouă influenţă pe măsură ce legislativul european se va ocupa de probleme pe care extrema dreaptă le consideră cruciale.
"Sunt sigur este că vom avea o majoritate la anumite voturi", spune Garraud, adăugând că acest lucru ar putea permite partidelor de extremă dreapta să dilueze politicile verzi sau restricţiile privind comerţul liber. "Şi, mai presus de toate, mai puţină imigraţie", adaugă el, subliniind o problemă esenţială pentru dreapta radicală.
Sondajele prevăd că cele două grupuri ale dreptei radicale, Identitate şi Democraţie (ID) şi Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), vor avea 30 până la 50 de locuri în plus faţă de actuala legislatură, ajungând la o pondere de 22-25%, de la 18% în prezent.
EXTREMA DREAPTĂ, DIN CE ÎN CE MAI POPULARĂ ÎN RÂNDUL TINERILOR GRAŢIE REŢELELOR SOCIALE
Sprijinul dreptei radicale nu se mai limitează la o bază tradiţională de bărbaţi în vârstă nemulţumiţi. Un sondaj german recent a arătat că 22% dintre persoanele sub 30 de ani ar vota pentru AfD, partidul de extremă dreapta al ţării. În Franţa, preşedintele Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreapta al lui Le Pen, este Jordan Bardella, un tânăr în vârstă de 28 de ani. Extrem de popular pe TikTok, este politicianul momentului în Hexagon.
Multe dintre aceste partide sunt mari amatoare ale utilizării reţelelor sociale, despre care grupurile mainstream avertizează că vor bombarda alegătorii din UE cu minciuni.
În portul francez Dunkerque, mult timp un bastion al stângii, unii părinţi sunt îngrijoraţi de mesajele la care sunt expuşi tinerii. Jean-Francois Engrand, în vârstă de 53 de ani, spune că cei doi copii ai soţiei sale sunt tentaţi să voteze RN din cauza mesajelor care le spun că străinii primesc bani pe degeaba. "Este înspăimântător. Sunt bombardaţi. Nu verifică informaţiile pe care le primesc pe telefon", explică el.
Corina Stratulat, director asociat al think tank-ului European Policy Centre, spune că partidele radicale, populiste, au umplut un gol tot mai mare între curentul mainstream şi alegătorii neîncrezători într-o "epocă de perma-criză", de la pandemie la războiul din Ucraina şi la creşterea preţurilor la energie. Partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron este cotat la numai 16% din voturi, jumătate din scorul RN. Criticii spun că evidenţierea de către acesta a imigraţiei şi a criminalităţii a ajutat de fapt dreapta şi a îndepărtat alegătorii de stânga.
Politicile ecologiste, anunţate în 2019 după grevele pentru climă din şcoli, au devenit, de asemenea, o ţintă a dreptei. "Oamenii sunt conştienţi de faptul că Green Deal îi poate afecta, iar următorii cinci ani vor fi cruciali pentru punerea sa în aplicare", spune Armida van Rij, cercetător senior la Chatham House.
DREAPTA DURĂ NU MAI POATE FI IGNORATĂ
Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, social-democraţii şi liberalii centrişti au exclus până acum colaborarea cu dreapta dură, împărţindu-şi posturile de conducere din UE şi ajungând la un consens politic. Se aşteaptă ca aceste grupuri să aibă o majoritate în continuare, deşi redusă, după votul din 2024.
Dar Garraud spune că o excludere nu va mai fi posibilă de data aceasta, în timp ce Nicola Procaccini, copreşedinte al grupului ECR, consideră că guvernul italian format de Fraţii Italiei, al premierului Giorgia Meloni, Lega, de extremă dreaptă, şi Forza Italia, de centru-dreapta, este un model. "Cred că aceasta este calea de urmat", spune el, indicând o situaţie în care dreapta dură ar avea un cuvânt mult mai important de spus în ceea ce priveşte politica şi personalul Comisiei Europene.
AMBASADORII LUI PUTIN ŞI XI
PPE, care probabil va rămâne cel mai mare grup din Parlamentul European, a exclus colaborarea cu AfD. Liderul său parlamentar Manfred Weber a declarat că le va spune alegătorilor despre adevărata sa natură, de "ambasadori ai lui Putin şi Xi".
Garraud spune că acuzaţiile potrivit cărora partidul său şi aliaţii din ID, cum ar fi AfD, ar fi pro-ruşi sau ar fi acceptat bani sunt doar eforturi ale rivalilor de a demoniza dreapta.
Luna trecută a avut loc arestarea unui consilier al candidatului principal al AfD, suspectat de spionaj pentru China, şi au apărut informaţii potrivit cărora numărul doi al partidului ar fi primit bani de la un site având legături cu Kremlinul, acuzaţie pe care acesta o neagă.
Mesajul privind interferenţa străină începe totuşi să aibă ecou, un sondaj german arătând că 75% dintre respondenţi o consideră un pericol. De atunci, sprijinul AfD a scăzut uşor.
La lansarea campaniei electorale a AfD pentru alegerile europene din Donaueschingen, mai mulţi dintre cei aproximativ 500 de participanţi erau siguri că arestarea a fost pusă la cale pentru a afecta şansele partidului. În acest colţ bogat din sud-vestul Germaniei, mulţi susţinători s-au revoltat împotriva unui curent dominant demodat, care a sprijinit lockdown-ul din pandemia de COVID-19 şi obligativitatea purtării măştii.
"Pandemia de coronavirus a fost cea care m-a radicalizat", recunoaşte Justus, un inginer de producţie de 20 şi ceva de ani, elegant, cu o barbă bine tunsă, care a sosit cu prieteni la fel de eleganţi într-un BMW decapotabil.
ECR, NIŞTE RADICALI "MAI BUNI"
Van Rij spune că este important să se facă distincţia între AfD, alături de aliaţii săi din ID, cum ar fi RN, şi ECR, un grup în general mai puţin radical, care probabil va fi condus de italiana Meloni, de al cărei sprijin ar putea avea nevoie preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a-şi asigura un al doilea mandat.
"ECR ar putea avea un impact mai mare", subliniază Van Rij.
Stratulat punctează că PPE va juca un rol central. Acesta ar putea face echipă cu dreapta dură în câteva chestiuni, cum ar fi migraţia, sau pur şi simplu să se îndrepte el însuşi mai spre dreapta, cum ar fi în ceea ce priveşte măsurile ecologice.
Verzii spun că viitorul politicilor ecologice şi securitatea europeană vor fi probleme electorale vitale. "Vreţi influenţa rusă şi chineză şi slăbirea Europei? Pentru ei, o Europă puternică este cel mai mare pericol. Aşa că ei vor să slăbească Europa. Şi să fim sinceri, extrema dreaptă va slăbi Europa", conchide co-liderul Verzilor, Bas Eickhout.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
