ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2024. Cine a câştigat, cine a pierdut şi cine a dat-o în bară la alegerile europene

Un lucru este sigur după alegerile de duminică pentru Parlamentul European: nu toată lumea sărbătoreşte. Extrema dreaptă a avut o noapte bună, dar alţii nu prea. În timp ce dreapta a câştigat în forţă, verzii şi liberalii au avut o noapte grea. Iar preşedintele francez Emmanuel Macron a luat o asemenea bătaie, încât a dizolvat imediat parlamentul naţional şi a convocat noi alegeri, scrie POLITICO prezentând un ghid al celor care au sărit bucuroşi din pat, respectiv al celor care s-au trezit într-o realitate de coşmar.

CÂŞTIGĂTORI

Ursula von der Leyen

Preşedinta Comisiei Europene a ieşit după votul de duminică cu o posibilă coaliţie formată din socialişti, liberali şi propriul ei partid de centru-dreapta, Partidul Popular European (PPE). Împreună, aceste trei grupuri - care au sprijinit-o în timpul actualului său mandat - sunt aşteptate să aibă aproximativ 407 voturi în Cameră (400, potrivit celor mai recente proiecţii - n.r.). 

Deşi are nevoie doar de 361 de voturi în Parlament pentru a-şi asigura un al doilea mandat, posibilitatea unor dezertări înseamnă că victoria ei nu este încă un lucru sigur. De asemenea, ea va avea nevoie de sprijinul liderilor naţionali din Uniunea Europeană în cadrul Consiliului European.

Cu toate acestea, PPE este bine poziţionat pentru a face să treacă de Parlament candidatura Ursulei von der Leyen la şefia Comisiei Europene. Manfred Weber, liderul PPE, i-a cerut cancelarului german Olaf Scholz şi preşedintelui francez Emmanuel Macron să o susţină pe von der Leyen pentru încă cinci ani la conducerea executivului european.

PPE a câştigat în Germania, Spania, Polonia, Bulgaria, Slovenia, Lituania, Luxemburg, Cipru, Letonia, Estonia, Finlanda, Croaţia şi Grecia. De asemenea, au obţinut şase locuri în Olanda, depăşind aşteptările. (Şi din România, cele mai multe mandate de europarlamentar vor reveni, aparent, PPE - n.r.)

Giorgia Meloni

Liderul dreptei italiene a câştigat alegerile din Italia, ieşind cu mult în faţa rivalilor săi. Astfel, alături de polonezul Donald Tusk, ea este unul dintre puţinii lideri ai unei ţări mari din UE care a obţinut o victorie. În plus, ea pare să-şi fi îmbunătăţit cota de voturi faţă de alegerile din 2022.

Extrema dreaptă

Victoria partidului de extremă dreapta a lui Marine Le Pen (Rassemblement National, RN) a fost marea veste a serii, iar performanţa sa l-a făcut pe preşedintele francez Emmanuel Macron să dizolve parlamentul naţional şi să convoace noi alegeri.

De asemenea, partidele de extremă dreapta au ieşit pe primul loc în Austria, au fost la egalitate pe primul loc în Olanda şi au ieşit pe locul doi în Germania şi România. Reconquête al francezului Éric Zemmour a răzbit, de asemenea, în Parlament. (La fel şi partidul Dianei Şoşoacă din România - n.r.).

Socialiştii 

Deşi nu prea au produs rezultate uimitoare, partidele de centru-stânga din Europa au ţinut linia, clasându-se pe locul al doilea în ţări mari precum Spania şi Italia şi pe un strâns al treilea loc în Franţa, unde Raphaël Glucksmann pare să fi resuscitat electoratul de centru-stânga. Să nu menţionăm însă Germania, unde socialiştii lui Scholz au ocupat un trist loc trei, în spatele partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, scrie POLITICO.

Péter Magyar

Un aliat devenit rival al premierului ungar Viktor Orbán, Peter Magyar a devenit imaginea de necontestat a opoziţiei din Ungaria, obţinând aproximativ 30% din voturi după ce a intrat în ring la începutul acestui an.

Roberta Metsola

Preşedinta Parlamentului European a obţinut un loc în plus pentru partidul său în Malta. Presa malteză a relatat că ea a devenit cel mai votat candidat la europarlamentare de când ţara a aderat la UE. 

CINE A PIERDUT

Emmanuel Macron

Preşedintele francez a primit o lovitură, după ce partidul său s-a clasat pe locul al doilea, cu foarte puţin înaintea socialiştilor pe care se credea că i-a trimis la cimitirul politic. Principala sa candidată, Valérie Hayer, se va întoarce şchiopătând la Bruxelles după ce a fost călcată pe picior în mod repetat de aliaţii săi bărbaţi, nu în ultimul rând de premierul Gabriel Attal. Potrivit unui oficial de rang înalt din partidul ei Renew, Attal i-a interzis chiar să urce în trenul de la Paris la Bruxelles duminică seara.

Olaf Scholz

Social-democraţii cancelarului german au fost zdrobiţi de creştin-democraţii de centru-dreapta şi de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania. Cu doar 14 la sută din voturi, SPD a obţinut cel mai slab rezultat la un scrutin naţional din ultimul secol. Scholz se confruntă cereri din partea centrului-dreapta de a face ca Macron şi de a convoca alegeri anticipate. (O opţiune pe care însă a respins-o - n.r.).

Verzii 

După o performanţă puternică în 2019, Verzii au suferit o înfrângere cruntă în Germania, alunecând de la 21 de locuri la, poate, chiar 12. Abia au prins trenul spre Bruxelles în Franţa şi au obţinut zero mandate în Portugalia. În total, au pierdut aproximativ 20 de locuri, într-o noapte sumbră pentru militanţii pentru climă. Făcându-şi curaj, unul dintre candidaţii principali ai partidului, europarlamentarul olandez Bas Eickhout, a declarat că Verzii vor încerca să joace un rol "constructiv" în discuţiile de coaliţie - asta dacă von der Leyen va fi interesată să discute cu ei.

Viktor Orbán

Liderul naţionalist maghiar s-a descurcat mai rău decât se aştepta, după ce s-a confruntat cu o mustrare serioasă din partea maghiarilor. Deşi partidul său, Fidesz, a obţinut 43,8% din voturi, acesta a fost cel mai slab rezultat obţinut vreodată la alegerile pentru Parlamentul European. Cu toate acestea, după ce a ieşit din PPE, Bruxelles-ul va urmări dacă el îşi va îndrepta eurodeputaţii în grupul naţionalist Conservatorii şi Reformiştii Europeni, dându-i un nou impuls lui Meloni.

Matteo Salvini

Partidul Liga al vicepremierului italian, care a obţinut 34% din voturi în 2019 şi care prezidează în prezent grupul de extremă-dreapta Identitate şi Democraţie din PE, a obţinut de data aceasta mai puţin de 9% din voturi, ceea ce îl plasează la egalitate cu Forza Italia (care a candidat cu numele defunctului Silvio Berlusconi pe buletinul de vot). La revedere! - comentează, scurt, POLITICO.

Parlamentul European 

Au avut o singură misiune şi au dat-o în bară. O greşeală pe scenă a unui purtător de cuvânt al Parlamentului a făcut de râs instituţia în cea mai importantă seară a sa, când a citit rezultate diferite de cele afişate pe ecranul din spatele său. Acest lucru a stârnit râsete din partea jurnaliştilor prezenţi, unul dintre ei strigând în stil de pantomimă: "Este în spatele tău!"

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.