Miniştrii de interne ai UE urmează să se pronunţe joi prin vot asupra extinderii Spaţiului Schengen: în timp ce integrarea Croaţiei pare probabilă, rămân obstacole pentru Bulgaria şi România, pe fondul creşterii numărului de migranţi care sosesc pe ruta balcanică, scrie AFP într-un material în care prezintă contextul în care are loc reuniunea de la Bruxelles.
Comisia Europeană, la fel ca şi Parlamentul, a solicitat de mult timp includerea celor trei ţări în această zonă vastă în care peste 400 de milioane de persoane pot călători liber, fără controale la frontierele interne. Printre altele, aderarea ar elimina cozile lungi de vehicule la frontierele ţărilor şi ar încuraja turismul. În schimb, ţările membre Schengen trebuie să îşi asume un control strict al frontierelor externe ale acestui spaţiu de liberă circulaţie şi să se angajeze să coopereze pentru a combate crima organizată sau terorismul.
Croaţia (3,9 milioane de locuitori), care este membră a UE din 2013 şi care va adera la zona euro în ianuarie anul viitor, se aşteaptă la un răspuns pozitiv, dar ar putea apărea şi surprize. În schimb, România (19 milioane de locuitori) şi Bulgaria (6,5 milioane), care au aderat la UE în 2007 şi bat la uşa Schengen de mai bine de zece ani, se confruntă cu reticenţe din partea anumitor state. Pentru o decizie, este necesară unanimitatea celor 26 de membri ai acestui spaţiu (22 de ţări UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).
Austria, care se confruntă cu un aflux de solicitanţi de azil, se opune ridicării controalelor la frontiera cu aceste două ţări, afirmând că ar creşte numărul de migranţi care sosesc. Ţările de Jos au rezerve faţă de Bulgaria, invocând corupţia din această ţară. Dosarele de aderare ale celor două foste ţări comuniste sunt legate în cadrul aceleiaşi proceduri, explică AFP.
CUM ARATĂ CRIZA REFUGIAŢILOR ÎN 2022 COMPARATIV CU 2015
Problema extinderii spaţiului Schengen este din nou în discuţie, deoarece numărul imigranţilor ilegali la frontierele externe ale UE este din nou în creştere, după ce scăzuse în timpul pandemiei. Această creştere este marcată în special de ruta Balcanilor de Vest, unde au fost detectate aproximativ 139.500 de intrări neregulamentare în UE începând din ianuarie, potrivit Frontex. Cu toate acestea, este departe de cele 764.000 de intrări înregistrate în 2015, în perioada crizei refugiaţilor, menţionează AFP.
Dar această situaţie a determinat Austria şi Republica Cehă să reintroducă controalele la frontieră şi a determinat Comisia Europeană să prezinte un plan de acţiune pentru a încerca să reducă afluxul pe această rută, aşa cum a făcut recent şi pentru ruta mediteraneană centrală. Bruxelles-ul propune, printre altele, desfăşurarea agenţiei europene Frontex nu numai la frontierele UE cu Balcanii de Vest, ci şi între aceste ţări.
De asemenea, Comisia solicită acestor state (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia), ai căror cetăţeni nu au nevoie de vize pentru a călători în UE, să se alinieze la politica Uniunii în materie de vize. Serbia, acuzată că a contribuit la creşterea numărului de imigranţi care sosesc în UE, a început să facă acest lucru, reimpunând vize pentru cetăţenii tunisieni şi burundezi.
La fel ca Austria, Belgia se declară copleşită de un aflux de solicitanţi de azil, dintre care mulţi au fost deja înregistraţi într-un alt stat membru al UE sau au o procedură de azil în curs de desfăşurare acolo. Secretarul de stat belgian pentru azil şi migraţie, Nicole de Moor, a avut miercuri o întâlnire cu mai mulţi dintre omologii săi din UE, solicitând "aplicarea corectă" a Regulamentului Dublin, care prevede că ţara de sosire în UE a unui migrant este responsabilă de cererea de azil a acestuia. "Fiecare stat membru trebuie să se achite de partea sa de responsabilitate pentru a se asigura că există o solidaritate reală", a spus ea. În acest an, Belgia a trimis înapoi 745 de solicitanţi de azil către statele membre responsabile, dar se plânge că multe ţări ignoră "cererile de preluare".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
