Cancelarul german Olaf Scholz a încercat să obţină sprijin pentru Ucraina în primul său turneu în America de Sud, un turneu cu mize economice pentru Germania, dar au apărut divergenţe evidente cu gazdele sale, preşedintele argentinian Alberto Fernandez declarând răspicat că regiunea nu intenţionează să trimită arme, relatează Reuters.
În timpul turneului său, Scholz a încercat să sublinieze unitatea, menţionând că toate cele trei ţări pe care le vizitează - Argentina, Chile şi Brazilia - au condamnat invazia Rusiei în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite de anul trecut. Cu toate acestea, repercusiunile războiului şi sancţiunile occidentale asupra Rusiei, cum ar fi creşterea preţurilor la alimente şi energie, au afectat regiunea în mod deosebit, ridicând îndoieli cu privire la abordarea Occidentului.
Preşedintele argentianian Alberto Fernandez a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă comună cu Scholz la Buenos Aires, că Argentina, ca şi Germania, doreşte să ajute la restabilirea păcii cât mai curând posibil. Dar, întrebat dacă Argentina va trimite arme în Ucraina pentru a respinge trupele ruseşti, aşa cum au făcut Germania şi aliaţii săi occidentali, liderul argentinian a arătat un refuz categoric. "Argentina şi America Latină nu intenţionează să trimită arme în Ucraina sau în orice altă zonă de conflict", a spus el.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Preşedintele chilian Gabriel Boric nu s-a referit la război în declaraţiile sale din deschiderea conferinţei de presă cu Scholz, duminică, la Santiago de Chile, concentrându-se în schimb pe cooperarea economică, în special în sectorul materiilor prime.
În ambele ţări, Scholz a vizitat monumente în memoria victimelor dictaturilor militare, despre care a spus că subliniază necesitatea de a lupta pentru democraţie şi libertate. "La acest memorial al numeroaselor victime ale dictaturii de aici nu pot să nu mă gândesc la tinerii care sunt ucişi în Iran pentru că luptă pentru libertate şi o viaţă mai bună", a declarat el la Buenos Aires.
Oficialii guvernamentali germani spun că este de înţeles că ţările din America Latină, atât de departe de Europa şi cu preocupări atât de diferite, au opinii divergente cu privire la război, dar au subliniat importanţa continuării transmiterii perspectivei Berlinului.
Scholz urma să ajungă luni în Brazilia, devenind primul lider occidental care se întâlneşte cu preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva de la învestirea acestuia. Oficilul european doreşte să restabilească relaţiile cu cea mai mare ţară din America de Sud după ieşirea din scenă a fostului preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro, care a provocat diviziuni. Rezilienţa democraţiei va fi probabil un punct important pe agenda discuţiilor, având în vedere luarea cu asalt a clădirilor guvernamentale la începutul acestei luni de către susţinătorii lui Bolsonaro. Cu toate acestea, pot fi de aşteptat din nou divergenţe. Anul trecut, Lula a declarat că Rusia nu ar fi trebuit să invadeze niciodată Ucraina, dar a adăugat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este la fel de vinovat pentru război ca şi liderul rus Vladimir Putin.
MIZELE ECONOMICE ALE TURNEULUI LUI SCHOLZ ÎN AMERICA DE SUD
Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat duminică, în timpul turneului din America de Sud, un nou parteneriat extins cu Chile privind materiile prime şi speră ca Berlinul să aibă un acces mai mare la minerale esenţiale pentru tranziţia către o economie verde.
Cea mai mare economie a Europei a rămas în urmă în cursa pentru minerale esenţiale, în parte din cauza dezavuării mineritului, o activitate neprietenoasă cu mediul, dar şi a faptului că s-a bazat pe piaţa liberă, spun oficialii guvernului german. Acest lucru a dus la o dependenţă de China, care a investit pe scară largă în sectorul minier din America de Sud, ţară bogată în resurse, şi în procesarea materiilor prime. Acum, însă, cererea în creştere pentru mineralele esenţiale şi preocupările geopolitice determină o presiune pentru Berlin pentru o mai bună asigurare şi diversificare a aprovizionării. Sunt luate în calcul acorduri de preluare a unor participaţii în mine sau, eventual, crearea unei capacităţi proprii de prelucrare în Germania, scrie Reuters.
Germania, cu puternica sa industrie auto, este deosebit de atentă la asigurarea unei cantităţi mai mari de litiu, metalul ultrauşor care este esenţial în fabricarea bateriilor pentru vehiculele electrice. Argentina şi Chile se află în vârful "triunghiului litiului" din America de Sud, care deţine cel mai mare zăcământ din lume de litiu.
Noul acord germano-chilian, care înlocuieşte un parteneriat vechi de zeci de ani, vizează intensificarea cooperării în acest sector, de exemplu prin intermediul unui forum bilateral anual şi al unor instrumente de stat pentru promovarea comerţului, cum ar fi garanţiile pentru investiţii.
Având în vedere preocupările sociale, de mediu şi de muncă în ceea ce priveşte mineritul - care au stârnit furie şi au zădărnicit proiecte în acest sector - standardele înalte ale Germaniei au făcut ca ea să devină un partener ideal, a declarat Scholz. "Dorim să ajutăm Chile pe calea către un sector minier sustenabil", a declarat Scholz într-o conferinţă de presă comună cu omologul său chilian la Santiago de Chile, în cea de-a doua etapă a turneului său sud-american.
De exemplu, o nouă lege care a intrat în vigoare în acest an insistă asupra respectării unor standarde înalte în întregul lanţ de aprovizionare al companiilor. De asemenea, Germania a dorit să se asigure că mineritul generează mai multe locuri de muncă în ţările de origine, a arătat Scholz. "Există această expresie - extractivism - conform căreia totul este pur şi simplu extras din pământ. Dar acesta nu este un lucru bun, dacă asta este tot ce se întâmplă", a spus Scholz. "Întrebarea este: nu putem să ne asigurăm că prima fază de prelucrare, care generează sute, dacă nu chiar mii de locuri de muncă, poate avea loc în ţările (sursă)? Acest lucru ar scuti, de asemenea, o mulţime de resurse cheltuite pe transport", a explicat cancelarul german.
O societate mixtă boliviano-germană de litiu, înfiinţată în 2018, s-a destrămat doi ani mai târziu, pe fondul tulburărilor politice interne din ţara latino-americană, reaminteşte Reuters.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
