Aliaţii din NATO înearcă joi, la Bruxelles, să calmeze armosfera electrică de miercuri, concentrându-se asupra Afganistanului şi Ucrainei, după şocul provocat de Donald Trump, care le-a cerut să-şi dubleze cheltuielile alocate Apărării, relatează AFP.
Donald Trump a consternat miercuri aliaţii Statelor Unite, cerându-le să-şi crească cheltuielile cu Apărarea la 4%.
Preşedintele american, care a venit foarte pornit la Bruxelles, a deschis ostilităţile înainte de începerea summitului, atacând cu o virulenţă fără precedent Berlinul.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Germania este complet controlată de Rusia (...) ea este prizoniera Rusiei”, a tunat el, într-o tiradă de o rară duritate în acest tip de reuniune între aliaţi.
În sesiune plenară, el a insistat apoi ca caliaţii să-şi respecte angajamentul din 2014 de a-şi aloca Apărării 2% din Produsul Intern Brut până în 2024, iar apoi le-a cerut să crească aceste cheltuieli la 4% din PIB, potrivit Executicului american.
Declaraţia comună adoptată miercuri de liderii Alianţei nu menţionează absolut deloc această cerere.
”Donald Trump a început prin a spune că are multă stimă faţă de europeni, iar două secunde mai târziu şi-a lansat discursul faţă de împărţirea poverii cheltuielilor Apărării”, a declarat pentru AFP şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn, evocând cele 4%. ”Această abordare contabilă este un pic absurdă”, a adăugat el.
”NATO nu este o piaţă pe care să cumperi securitatea”, a subliniat preşedintele Bulgariei Rumen Radev într-o întâlnire cu presa bulgară.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a omis subiectul în conferinţa sa de presă de la sfârşitul zilei. ”Să începem cu cei 2%, în vederea cărora mai sunt multe eforturi de făcut”, a subliniat el.
TIRADĂ ANTIGERMANĂ
În total 15 state membre - inclusiv Germania, Canada, Italia, Belgia şi Spania - se află sub un prag de 1,4% în 2018 şi vor fi incapabile să-şi respecte angajamentul, ceea ce-l înfurie pe preşedintele american, care a cerut apoi, într-un mesaj postat pe Twitter, ca aliaţii să-şi crească cheltuielile militare la 2% ”IMEDIAT”.
What good is NATO if Germany is paying Russia billions of dollars for gas and energy? Why are there only 5 out of 29 countries that have met their commitment? The U.S. is paying for Europe’s protection, then loses billions on Trade. Must pay 2% of GDP IMMEDIATELY, not by 2025.
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) July 11, 2018
Donald Trump şi Angela Merkel au avut ocazia să se explice într-o întâlnire tête-à-tête, după prima sesiune de lucru. Preşedintele a schimbat tonul, atunci, şi a dat asigurări că are ”relaţii foarte bune” cu cancelarul german.
El a precizat că a discutat despre dublarea proiectului gazoductului Nord Stream între Rusia şi Germania, căruia i se opune aprig, dar a refuzat să intre în detalii despre întâlnire.
Angela Merkel s-a declarat ”mulţumită că a avut ocazia unui shimb de opinii” cu preşedintele american. ”Suntem parteneri, suntem buni parteneri şi dorim să continuăm să cooperăm pe viitor”, a comentat ea.
La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a îndemnat membrii NATO ”să nu fragilizeze” Alianţa Nord-Atlantică, după care s-a întâlnit cu Trump.
DUPĂ NATO, PUTIN
Preşedintele american a denunţat în mai multe rânduri proiectul dublării gazoductului Nord Stream care leagă direct Rusia şi Germania şi a cerut să fie abandonat.
Prin acest atac el vizează unitatea europenilor, întrucât acest dosar îi împarte.
Billions of additional dollars are being spent by NATO countries since my visit last year, at my request, but it isn’t nearly enough. U.S. spends too much. Europe’s borders are BAD! Pipeline dollars to Russia are not acceptable!
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) July 11, 2018
Polonia apreciază că Europa nu are nevoie de Nord Stream 2.
”Acesta este un exemplu de ţări europene care furnizează fonduri Rusiei, îi dau mijloace care pot să fie folosite împotriva securităţii Poloniei”, a denunţat şeful diplomaţiei poloneze Jacek Czaputowicz la sosirea la sediul NATO.
NATO a invitat miercuri Macedonia să deschidă negocieri de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, după acordul cu Grecia asupra numelui ţării.
Europenii se temeau de o reuniune dificilă.
Donald Trump a plecat de la Washington într-o dispoziţie belicoasă, declarând provocator că întâlnirea sa cu omologul său rus Vladimir Putin, prevăzută luni, la Helsinki, ar putea să fie ”mai uşoară” ca summitul NATO.
Aliaţii doresc să primească clarificări cu privire la intenţiile preşedintelui american în Finlanda.
Marja de manevră a lui Donald Trump în faţa lui Vladimir Putin va fi redusă.
Declaraţia summitului este un adevărat rechizitoriu contra politicii preşedintelui rus, iar toate deciziile aprobate în timpul summitului vizează o consolidare a capacităţii de disuasiune a Alianţei în vederea unei contracarări a Rusiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
