Acuzarea a cerut luni ca un fost gardian SS de la lagărul de concentrare Stutthof, aflat azi în Polonia, judecat în Germania - într-unul dintre ultimele procese împotriva atrocităţilor naziste - să fie condamnat la trei ani de închisoare cu privire la faptul că a participat la un ”masacru organizat de stat”, relatează AFP.
Bruno Dey, în vârstă de 93 de ani, a fost gardian SS în aprilie 1944 şi în aprilie 1945 la lagărul Stutthof, situat la 40 de kilometri de oraşul Gdansk, în Polonia.
În vârstă de 17 ani la momentul faptelor, el este judecat la Hamburg, din octombrie, cu privire la complicitate la uciderea a 5.230 de persoane - în cazul a 5.000 prin ”crearea şi menţinerea condiţiilor care pun viaţa în pericol”, a 200 prin gazare şi a 30 cu un glonţ în ceafă.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Nu există nicio îndoială” cu privire la vina acuzatului, care a ”acţionat în mod intenţionat”, a apreciat luni procurorul Lars Mahnke, care a cerut condamnarea la trei ani de închisoare.
ORDIN SAU ALEGERE?
Verdictul urmează să fie pronunţat la 23 iulie.
În prezent un brutar pensionar, împins într-un fotoliu cu rotile de către o infirmieră, el îşi ascunde faţa de la începutul procesului, în toamnă, după o mustaţă deasă şi coperţi de dosar.
De la începutul procesului şi în timpul anchetei, Bruno Dey nu a negat că a fost gardian, însă a dat asigurări că a fost obligat să muncească acolo.
”Nu mă simt cu nimic vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat la acea vreme”, a tunat el la 20 mai într-o şedinţă. ”Nu am contribuit cu nimic la asta în afară de faptul de a fi gardian”, s-a apărat el.
Avocaţii săi spun că el nu a intrat de bunăvoie în cadrul SS în lagăr, ci a fost repartizat acolo, pentru că sănătatea nu-i permitea să fie mobilizat pe front.
Însă procuroul consideră că acuzatul a participat la un ”genocid”, a un ”masacru organizat de stat”, de la care avea alegerea să se sustragă ”coborând din turn, predând puşca şi declarând că nu poate continua”.
”El nu poate fi mândru de faptul că şi-a întors privirea în momentul decisiv”, a denunat procurorul, apreciind că este necesar ca justiţia ”să transmită un avertisment clar întregii luni, chiar şi 75 de ani” mai târziu.
Înfiinţat în 1939, acest prim lagăr a fost construit în afara Germaniei şi a fost puţin câte puţin extins sub responsabilitatea conducătorilor SS.
Aproximativ 115.000 de deportaţi au fost închişi în lagăr, dintre care 65.000 au murit, potrivit Memorialului Yad Vashem. Începând din 1944, în el au fost aduşi mulţi evrei, mai ales femei din ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania şi din Polonia, transferate din alte lagăre, precum Auschwitz.
Instalaţia, în care condiţiile de viaţă erau îngrozitoare şi care avea o cameră de gazare, avea aproximativ 3.000 de gardieni SS şi auxilieri ucraineni.
Execuţii aveau loc frecvent în lagăr, care era conceput astfel încât ”nimeni să nu poată ieşi”. Inclusiv munca era menită să ”aneantizeze”, potrivit procurorului general, ”nimeni nu trebuia să supravieţuiască la Stutthof”.
Acuzarea consideră că acuzatul a fost o ”rotiţă” a ”soluţiei finale” naziste vizând evreii.
SEVERITATE TARDIVĂ
În ultimii ani, Germania a judecat şi condamnat mai mulţi foşti membri SS de complicitate la crimă, ceea ce ilustrează o severitate tardivă a justiţiei sale, acuzată mult timp de faptul că a închis ochii.
Parchete şi tribunale germane au extins la gardieni de lagăre cepete de acuzare de complicitate la crimă, rezervate anterior doar persoanelor care ocupau posturi înalte în ierarhia nazistă sau direct implicate.
Niciunul dintre aceşti condamnaţi nu a făcut însă închisoare, din cauza stării sănătăţii lor.
Cazul cel mai embelmatic a fost procedura angajată împotriva lui John Demjanjuk. Un fost gardian la lagărul de exterminare Sobibor, el a fost condamnat în 2011 la cinci ani de închisoare. El a murit în 2012 înaintea procesului său în apel.
Există alte aproximativ 20 de cazuri de acest tip în curs de instruire, dintre care zece vizează doar lagărul Sachsenhausen.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
