Poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate, coordonaţi de procurorii DIICOT Timişoara, au făcut zece percheziţii domiciliare pentru destructurarea unei grupări, conduse de o femeie, care l-a înşelat pe un cetăţean italian cu peste 600.000 de euro.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Poliţia Judeţeană Timiş, poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii DIICOT au făcut zece percheziţii la o grupare formată din şase persoane, care ar fi înşelat un cetăţean italian cu peste 600.000 de euro.
Cei şase sunt bănuiţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi uz de fals.
"Din cercetări a reieşit că, la sfârşitul anului 2015, când se afla în Italia, o femeie ar fi cunoscut un cetăţean italian, cu disponibilităţi financiare ridicate, fiind interesat să investească, în scopul obţinerii de profit. Astfel, aceasta i-ar fi prezentat oportunitatea de a face investiţii financiare în România, cei doi păstrând legătura şi după întoarcerea acesteia în România. Pentru a putea profita de naivitatea victimei şi pentru a o determina să vireze sume semnificative de bani, femeia, împreună cu concubinul său, ar fi luat iniţiativa constituirii unui grup infracţional, în care ar fi cooptat alte patru femei", se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, suspecţii ar fi inventat o serie de situaţii şi fapte mincinoase, prezentate victimei ca fiind reale, scop în care ar fi conceput şi folosit mai multe documente falsificate, care să-i întărească convingerea referitor la realitatea demersurilor imobiliare pe care intenţionau să i le propună, doar în scop de fraudare.
"Membrii grupării şi-ar fi stabilit rolurile în angrenajul infracţional: iniţiatoarei grupului i-ar fi revenit rolul de a păstra legătura directă cu cetăţeanul italian, în virtutea relaţiei de apropiere cu aceasta. Aceasta ar fi folosit mai multe documente falsificate, pe care le-ar fi prezentat victimei ca fiind autentice, în scopul de a-l determina să accepte investiţiile propuse. De asemenea, femeia ar fi constituit şi utilizat o identitate fictivă, sub care i s-a prezentat victimei. Concubinul femeii ar fi avut rolul de a o îndruma pe aceasta în activitatea infracţională desfăşurată şi de a asigura protecţia tuturor membrilor grupării, în situaţia unor eventuale pericole”, mai arată sursa citată.
Celelalte patru femei au avut rolul de persoane interpuse în tranzacţiile financiare, cu atribuţii de a retrage sumele de bani transmise de italian pe numele acestora, la solicitarea iniţiatoarei.
Odată stabilite detaliile, lidera grupării ar fi început discuţiile cu victima, în perioada martie 2016 - decembrie 2017, inducând-o în eroare, prin prezentarea mai multor situaţii nereale, care ar fi determinat-o să vireze pe numele membrilor grupării peste 600.000 de euro.
”Pe întreaga perioadă în care a comunicat cu victima, femeia ar fi evitat să îşi dezvăluie adevărata identitate, scop pentru care i-ar fi trimis acestuia printr-o aplicaţie fotografii reprezentând certificatele de naştere ale copiilor săi, însă falsificate. De asemenea, tot pentru a-şi ascunde adevărata identitate faţă de italian, femeia ar fi apelat la ceilalţi membri ai grupării cu rol de interpuşi, pe numele cărora să fie trimişi banii de acesta, motivat de faptul că fie avea cartea de identitate expirată, fie cartea de identitate era lăsată garanţie”, se mai arată în comunicat.
Potrivit DIICOT, asigurându-se de disponibilitatea financiară a victimei şi cunoscând dorinţa acesteia de a investi în domeniul imobiliar, suspecta i-a prezentat prima "oportunitate de investiţie imobiliară". Astfel, ea a spus că a identificat ca fiind de vânzare un imobil în municipiul Arad, la o adresă inexistentă în realitate, pentru care proprietarii - vânzători ar fi cerut 65.000 euro, dar ea ar fi negociat până la suma de 50.000 de euro.
Totodată, suspecta a susţinut că imobilul, care urma să fie cumpărat pe numele său, necesita renovări imediate, în valoare de aproximativ 60.000 euro, iar ulterior ar fi valorat 250.000 euro, sumă care, dupa revânzarea acestuia, i-ar fi revenit persoanei vătămate, ceea ce nu s-a întâmplat.
"Astfel, în perioada martie 2016 - decembrie 2017, peroana vătămată a transferat suspectei, în mai multe conturi bancare aparţinând unor alţi membri ai grupării infracţionale, suma cumulată de peste 110.000 euro", arată DIICOT, precizând că suspecta i-a trimis victimei, prin intermediul unei aplicaţii, mai multe fotografii care reprezentau aşa-zisul imobil, dar şi ale unr contracte de vânzare-cumpărare, documente falsificate.
Ulterior, folosindu-se de mai multe persoane cu calităţi fictive (notar public, avocat), suspecta l-a indus în eroare pe cetăţeanul italian, susţinând că nu a putut vinde imobilul întrucât a contractat un împrumut de 25.000 euro, instituind ipotecă pe imobil şi încă o sumă de 15.000 de euro pe care a obţinut-o de la o altă persoană, pentru care a lăsat garanţie cartea sa de identitate. Acele sume au fost transmise ulterior suspectei de către persoana vătămată, în vederea achitării tuturor datoriilor şi radierii aşa-zisei ipoteci, pentru a se putea perfecta vânzarea imobilului şi pentru a putea fi recuperate astfel sumele de bani.
"După epuizarea acestui scenariu, suspecta, folosindu-se de datele şi informaţiile nereale prezentate în prima etapă a înşelăciunii, a reuşit să-şi continue planul elaborat şi i-a prezentat persoanei vătămate o altă situaţie nereală, cu scopul de a-l determina să trimită sume de bani către membrii grupării", mai arată DIICOT.
Astfel, ea i-a spus italianului că, în trecut, a avut un proces cu Primăria Arad, privind unele taxe pentru un teren aferent casei mamei sale, iar la acel moment mai există un proces pe rol cu Primăria Bucureşti, faţă de care are de achitat 74.000 euro, după stingerea datoriei putând vinde atât imobilul renovat, cât şi casa mamei sale, primind pe amândouă suma de 750.000 euro. În acest sens, ea i-a transmis "somaţii" de la Primăria Bucureşti, dar şi alte acte false, susţinând şi că bunica sa a construit, în urmă cu 50 de ani, o casă pe un teren luat în concesiune de la statul român, achitând doar o parte foarte mică din valoarea terenului, iar in urma verificărilor efectuate prin intermediul unui notar, valoarea terenului ar fi mult mai mare, de aproximativ 500.000 euro, deoarece prin acea zona urmează sa se construiască autostrada.
"Discuţiile pe tema achitării sumei de 74.000 de euro au continuat până în prezent, persoana vătămată primind constant de la suspectă mesaje tip SMS şi conversaţii prin intermediul unor aplicaţii, cu privire la această aşa-zisă afacere cu compania de autostrăzi", arată DIICOT.
Cei în cauză vor fi duşi la sediul DIICOT Timişoara, pentru a fi audiaţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
