UPDATE - Fostul colonel SRI Daniel Dragomir, trimis în judecată în Dosarul Black Cube: Inculpatul şi-a propus denigrarea unor persoane, inclusiv procurorul-şef al DNA de la acea dată Laura Codruţa Kovesi

Prin actul de sesizare, s-a reţinut faptul că Daniel Dragomir, fost ofiţer superior (locotenent - colonel), în cadrul Serviciului Român de Informaţii (şef grupare sectoare informativ - operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere Terorism din cadrul Serviciului Român de Informaţii), în prezent în rezervă, a fost trimis în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 23.01.2015, pentru fapte de trafic de influenţă, spălare de bani, folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participaţiei improprii şi uz de fals.

”Pentru aceste fapte, inculpatul a fost condamnat definitiv la data de 18.06.2020, de Curtea de Apel Bucureşti, la pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 10 luni închisoare cu executare în regim de detenţie, în prezent inculpatul sustrăgându-se de la executarea acestei pedepse. Plecând de la această cercetare penală, şi considerându-se atât nedreptăţit profesional cât şi investigat abuziv, inculpatul D.D. şi-a propus denigrarea unor persoane pe care le aprecia responsabile pentru „distrugerea” carierei, prin arestarea sa de către D.N.A., printre care şi fostul procuror şef al D.N.A, la aceea dată”, a transmis DIICOT. 

Procurorii precizează că, ”pornind de la funcţia, pregătirea specializată şi expertiza dobândită de-a lungul timpului în cadrul Serviciului Român de Informaţii (domeniul informativ – operativ al Direcţiei de Terorism), inculpatul stăpânea astfel cunoştinţe vaste atât sub aspectul tehnicilor de manipulare, cât şi în ceea ce priveşte caracteristicile şi modalităţile de acţiune ale grupurilor de criminalitate organizată şi mai ales metodologia de investigare şi documentare a unor astfel de grupări, majoritatea lor caracterizându-se printr-o specializare riguroasă a activităţilor infracţionale şi conspirativitate a acţiunilor ilicite, în scopul atingerii obiectivului propus şi totodată îngreunării identificării şi tragerii la răspundere penală”.

”Din probele administrate la dosar rezultă faptul că, după trimiterea sa în judecată de către D.N.A. şi în timpul judecării sale în primă instanţă de către Tribunalul Bucureşti, la începutul anului 2016, inculpatul D.D. a decis că o campanie denigratoare la adresa procurorului şef DNA de la acea dată ar putea avea un efect optim, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia dosarului său. Întrucât în primul trimestru al anului 2016 se discuta posibilitatea reînvestirii de către preşedintele României a procurorului şef al D.N.A. pentru un nou mandat, inculpatul D.D. a apreciat ca oportun momentul pentru declanşarea campaniei dorite, a cărei reuşită ar fi avut dublu rezultat: împiedicarea reînvestirii şi denigrarea persoanei respective urmată, implicit, de cea a instituţiei pe care o conduce, punând astfel sub semnul întrebării legalitatea demersurilor în dosarele investigate de D.N.A”, au mai transmis procurorii. 

În urma anchetei, aceştia au stabilit că, fiind conştient de amploarea şi implicit de impactul pe care ar trebui să îl aibă o astfel de campanie denigratoare, Dragomir a acceptat ideea cooptării altor persoane interesate de organizarea unei astfel de campanii, persoane care să-i sprijine demersurile atât din punct de vedere financiar cât şi din punctul de vedere al modalităţii efective de valorificare optimă a eventualului rezultat negativ al campaniei în mass – media naţională.

”Astfel, inculpatul D.D. a acţionat atât în interes personal (având în vedere trimiterea în judecată în dosarul instrumentat de către D.N.A. şi totodată urmărind reintegrarea sa în structurile de informaţii române, profitând astfel de schimbările inerente care se pot produce la nivel instituţional prin denigrarea şi înlăturarea şefei D.N.A. de la conducerea direcţiei), cât şi pe fondul unui interes de grup, având în toată această operaţiune de compromitere un rol de iniţiator dar şi de intermediar şi interfaţă a voinţei infracţionale din partea altor persoane.

Angrenarea unor persoane cu potenţă financiară şi interese comune în denigrarea conducerii D.N.A. era absolut necesară pentru a justifica declanşarea şi susţinerea unei astfel de campanii ce se vroia încă de la început a fi viabilă şi a oferi rezultatul denigrator/compromiţător scontat (obiectiv care nu putea fi realizat aşadar fără obţinerea unor date sensibile, confidenţiale, ascunse de ochii publicului, date care nu îţi puteau parveni în mod obişnuit prin metode, căutări şi investigaţii legitime)”, au mai precizat procurorii. 

Potrivit probelor administrate, inculpatul era conştient că astfel de date cu potenţial compromiţător, în posesia cărora nu puteai intra decât prin acţiuni ilicite şi conspirate, puteau a fi obţinute doar în urma implicării unor persoane cu experienţă şi capacităţi logistico-tehnice în domeniu investigativ, resurse necesare şi determinante pentru atingerea obiectivului.

”Profitând astfel de relaţiile create în funcţia avută în cadrul Serviciului Român de Informaţii, prin intermediul unui cetăţean israelian condamnat definitiv la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi evaziune fiscală într-un dosar instrumentat tot de către D.N.A., inculpatul D.D. a intrat în legătură cu inculpatul D.Z., reprezentant al unei companii de investigaţii israeliene, cu numele de marcă „BlackCube”, căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit.

Deşi în mod public, activitatea companiei era aparent legală, oferind servicii de consultanţă şi sprijin în colectare date şi documentare la solicitarea clienţilor, în unele cazuri mai sensibile, anumite activităţi concurente şi aflate la limita ilicitului penal sunt de natură să mascheze în realitate modalităţile şi metodele efective folosite în mod cert în afara legii, apelându-se în acest sens la activităţi infracţionale destinate obţinerii de date confidenţiale despre anumite persoane, respectiv: fapte de criminalitate informatică – atacuri de tip phishing, metode de social engineering, precum şi alte forme de intruziune în viaţa privată a persoanelor verificate, tocmai în scopul obţinerii de date şi informaţii sensibile şi valorificabile ulterior în interesul clientului, client care intră în posesia acestora după plata comisionului final de succes, care, de altfel, are un cuantum considerabil, chiar depăşind suma iniţială contractată şi aferentă proiectului (în speţa de faţă, comisionul de succes ridicându-se la suma de 335 de mii de lire sterline)”, a mai precizat DIICOT. 

Procurorii anunţă că, astfel, a fost demarat şi proiectul „Tornado”, ce a format obiectul cercetărilor în cauză, ale cărui activităţi desfăşurate în cursul anului 2016, au vizat compromiterea imaginii unui înalt oficial din România – procurorul şef al DNA de la aceea dată.

”În urma anchetei s-a stabilit faptul că, în primele luni ale anului 2016 (mai precis la datele de 01.02.2016 şi 16.03.2016), inculpatul D.D. a avut două întâlniri în Bucureşti cu inculpatul D.Z., acesta din urmă fiind însoţit prima oară de o persoană de încredere a acestuia, martor care a şi înregistrat audio o parte a discuţiilor purtate cu aceea ocazie.

În cadrul întâlnirii iniţiale din data de 01.02.2016, s-au purtat ample discuţii legate atât de contextul şi necesitatea operaţiunii, scopul şi presupusele persoane care stau în spatele operaţiunii şi care sunt interesate de reuşita acesteia, cât şi de natura şi toate condiţiile concrete ale operaţiunilor şi metodelor investigative, informative şi intruzive (incluzând aici inclusiv căutarea şi obţinerea corespondenţei electronice ale ţintelor precum şi orice fel de date informatice – fişiere şi eventuale alte înregistrări, conturi bancare, etc), echipele ce vor fi formate şi coordonate pentru efectuarea investigaţiilor şi obţinerea respectivelor date, negocierea şi stabilirea bugetului, plata operaţiunii şi comisionul de succes, modalitatea de diseminare în media naţională şi internaţională a eventualului rezultat, pentru asigurarea cât mai promptă a obiectivului stabilit”, au precizat procurorii. 

”Astfel, la finalul acestei prime întrevederi, inculpaţii au căzut de acord de principiu asupra contextului socio-politic, strategiei, capabilităţilor, metodelor şi resurselor financiare şi umane ce vor fi angrenate în respectiva operaţiune, inculpatul D.D. asumându-şi ca în scurt timp să obţină concursul şi sprijinul concret şi efectiv din partea altor persoane influente care să susţină proiectul atât din punct de vedere financiar cât şi din perspectiva diseminării datelor ce vor fi obţinute, pe canalele presei din România.

În urma anchetei s-a stabilit faptul că, în prima parte a lunii martie 2016, inculpatul D.D. îi confirmă inculpatului D.Z. obţinerea interesului şi sprijinului necesar, la scurt timp, respectiv la data de 16.03.2016, având loc cea de-a doua întâlnire a acestora în Bucureşti”, au adăugat procurorii. 

Momentul negocierii şi conturării planului infracţional din cadrul primei întâlniri a fost urmat de acordul efectiv al declanşării operaţiunii la cea de-a doua întâlnire, situaţie în care inculpatul D.D. a şi plătit în numerar un avans de aproximativ 150.000 de euro, stabilindu-se ca operaţiunea să se desfăşoare de urgenţă, având în vedere iminenta decizie pe care Administraţia Prezidenţială urma să o ia în perioada ce urma, în ceea ce priveşte şefei D.N.A..

”Cu această ocazie, cei doi inculpaţi au reluat discuţiile iniţiale, de această dată, inculpatul D.D. înmânându-i inculpatului D.Z. atât o sumă considerabilă de bani cât şi foarte multe date şi informaţii suplimentare (inclusiv un raport scris de investigaţii în mediul on-line cu privire la diverse articole şi date legate de procurorul şef DNA la acel moment), despre persoane şi situaţii de verificat, multe dintre respectivele date fiind nepublice (exp. – numere de telefon, zvonuri şi poveşti construite în jurul anumitor persoane), demersuri ce au condus şi au contribuit în continuare la determinarea în final a inculpatului D.Z. să treacă în scurt timp la organizarea, coordonarea şi realizarea operaţiunilor specifice proiectului contractat, operaţiuni finalizate în ziua de 02.04.2016, când doi dintre angajaţii firmei israeliene au şi fost depistaţi pe raza municipiului Bucureşti de către organele de urmărire penală.

Aşadar, urmare a întâlnirilor prealabile şi iniţierii planului infracţional de către inculpaţii D.D., D.Z. şi A.Y., prin cooptarea altor angajaţi ai firmei israeliene s-a constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni informatice, constând în fapt în atacuri informatice de tip „phishing”, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii conturilor de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei şi transferul fără drept al conţinutului acestora”, se mai arată în rechizitoriul DIICOT. 

Potrivit probatoriului administrat, mobilul întregii activităţi infracţionale ce constituia obiectul operaţiunii „Tornado” a constat în încercarea de a găsi activităţi de „corupţie” sau orice alte date compromiţătoare privind un înalt oficial din România, respectiv procurorulşef din aceea perioadă, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv date privind apropiaţi ai acestuia.

”În acest caz însă, strategia aleasă pentru obţinerea informaţiilor şi modalitatea concreta de operare au excedat cu mult limitelor licitului, configurându-se în activităţi specifice unui grup infracţional organizat, idee prefigurată, urmărită şi acceptată încă de la început de către inculpaţi”, au transmis procurorii. 

Potrivit acestora, grupul infracţional organizat astfel iniţiat şi constituit (prin acţiunile şi faptele concrete mai sus descrise) a avut în fapt un caracter bine structurat din punct de vedere al poziţiei şi ierarhiei membrilor, o durată în timp şi o continuitate specifică, precum şi o coordonare a activităţilor concrete ale membrilor executanţi, prin raportare la rolul, contribuţia şi sarcina stabilită pentru fiecare dintre aceştia.

Astfel, în cadrul ierarhiei grupului infracţional organizat, a rezultat poziţia de lider şi coordonator principal a inculpatului D.Z., inculpatul A.Y. sprijinindu-l în luarea deciziilor şi punerea în aplicare a acestora.

În cadrul palierului de conducere, cei doi au fost secondaţi de către un alt angajat al serviciului BlackCube, G.F., desemnat manager de proiect, cu atribuţii de supervizare şi coordonare directă a membrilor din palierul execuţional.

Este vorba despre celula infracţională ce urma să activeze inclusiv pe teritoriul României, din care făceau parte şi inculpaţii W.R., G.D. şi Y.B., precum şi echipa de investigatori care urma să acţioneze pe teritoriul Angliei şi să obţină prin aşa – zisele „interviuri” orice fel de informaţii de la persoanele indicate.

Astfel cum a fost gândită şi ulterior pusă în practică, activitatea desfăşurată urma sa cuprindă din punctul de vedere al palierului de execuţie, mai multe etape şi segmente infracţionale:

1. Stabilirea cercului de persoane (ţinte), de la care se bănuia şi se considera că pot fi obţinute informaţii sensibile/incriminatoare:

În această fază, au fost apreciate ca prezentând interes, persoane din familia şi anturajul apropiat al şefei DNA, persoane care după caz, dea lungul timpului, au lucrat şi au fost implicate direct în activitatea concretă a DNA ori îşi desfăşoară activitatea specifică şi în prezent, persoane care au fost cercetate şi au avut anumite calităţi procesuale în cadrul anumitor dosare penale instrumentate de către DNA.

2. Stabilirea unor profile pentru toate persoanele ce urmau a constitui obiectul „investigatiilor”:

În acest sens au fost întocmite multiple fişe, cuprinzând numele şi fotografia persoanei, relaţia cu ţinta (relaţie de rudenie, de prietenie, de serviciu etc.), date profesionale (parcursul profesional, activităţi conexe), date personale (data naşterii, membri ai familiei, date de contact, adresa de domiciliu/resedinţa), informaţii diverse obţinute din surse deschise (comentarii jurnalistice cu privire la activitatea profesională sau la pretinse legături suspecte, ocupatia actuala şi domeniile de interes ale persoanei, declaraţii de avere etc.), inventarul surselor datelor cuprinse în profile.

Unele dintre aceste informaţii au fost puse la dispoziţie chiar de către inculpatul D.D.. Fiecare dintre aceste informaţii prezenta importanţă în conceptul strategic caracteristic Black Cube, respectiv: - căutarea şi exploatarea vulnerabilităţilor

- exploatarea unor interese legitime ale subiecţilor şi atragerea acestora în capcana câştigării încrederii, în scopul folosirii ulterioare ca surse de informaţii.

3. Analiza modalităţii optime de intrare în posesia unor astfel de informaţii de la respectivele persoane:

Modalitatea concretă de operare, deşi în concordanţă cu procedurile curente de lucru, a fost influenţată ca intensitate şi de timpul scurt avut la dispoziţie pentru obţinerea rezultatului scontat, urgenţa operaţiunii fiind subliniată de către inculpatul D.D..

Astfel, metodele alese de coordonatori şi acceptate ca atare de subordonaţi au căpătat un caracter agresiv, deosebit de intruziv pentru viaţa personală, culminând cu aproprierea deciziei de comitere a unor fapte a căror natura ilegală este general cunoscută şi incontestabilă.

În aceste împrejurări s-au admis ca oportune şi servind scopului urmărit:

- activităţi de „scam” constând în pretinderea unor anumite identităţii şi funcţii (jurnalişti, potenţiali clienţi, membri ai mediului academic etc.) sau simularea unor interese (eventuali angajatori, investitori ş.a.), spre a atrage subiecţii la discuţii, a le câştiga încrederea şi loialitatea şi a-i putea manipula ulterior;

- activităţi de „phishing”, constând în crearea unor pagini web false şi determinarea subiecţilor să introducă în câmpurile dedicate credenţialele conturilor de poştă electronică;

- activităţi din sfera „black hacking”, constând în accesarea ilegală a unor sisteme informatice (segmentul destinat folosirii unui anume cont de poştă electronică) şi transferarea fără drept de date, pentru folosirea ulterioară în scopuri reprehensibile;

4. Culegerea şi prelucrarea datelor obţinute:

Odată convenite modalităţile concrete de acţiune, s-a trecut la executarea concomitentă a acestora.

În timp ce pentru unii dintre subiecţi se încerca atragerea la întâlniri în străinătate - în special în Londra, Marea Britanie - sub diverse pretexte, pentru alţii s-a ales capacitarea interesului în studierea unor pretinse articole de presă ce ar fi necesitat accesarea unui anumit serviciu pentru lecturare (dropbox – serviciu care oferă spaţiu de stocare al datelor si posibilitatea sincronizării datelor, accesibil prin introducerea credentialelor contului de poştă electronică).

După colectarea de informaţii, acestea trebuiau predate coordonatorilor spre a fi centralizate, în vederea analizei şi livrării produsului final, constituit într-un raport de proiect.

Concret, în perioada martie – aprilie 2016, la solicitarea directă (determinare mediată) a inculpatului D.D. de demarare a operaţiunii „Tornado”, din dispoziţia (imediată) inculpaţilor D.Z. şi A.Y., inculpatul G.D., fiind în posesia unor suficiente date de stare civilă şi informaţii despre anumite persoane anume vizate, a contactat telefonic în repetate rânduri persoane apropiate şefei D.N.A. şi, folosindu-se de mijloace frauduloase („scenarii”), au reuşit să-i convingă pe aceştia să le furnizeze datele de contact ale conturilor de e-mail, date pe care inculpatul le-a pus la dispoziţia coinculpatului W.R..

Acesta a exercitat atacuri de tip phishing împotriva persoanelor vătămate, trimiţându-le anumite mesaje electronice înşelătoare care le-au determinat în final să acceseze diverse link-uri către pagini false ce imitau platformele serviciilor de e-mail şi să introducă astfel credenţialele de acces ale conturilor, respectiv denumirea utilizatorului (user id) şi parola aferentă.

În continuarea demersului infracţional, inculpatul W.R., introducând fără drept credenţialele celor trei titulari legitimi, le-a accesat fără drept (fără autorizarea acestora), prin încălcarea măsurilor de securitate (folosirea id-urilor şi parolelor de autentificare obtinute şi detinute ca urmare a falsului informatic), conturile de e-mail.

Potrivit planului infracţional, în vederea evitării rămânerii informaţiilor mai mult timp în posesia aceleiaşi persoane – ceea ce genera implicit şi expunerea sa din moment ce erau obţinute ilegal, după ce aceştia intrau în mod fraudulos în posesia corespondenţei electronice, inculpaţii R.W. şi D.G. ar fi trebuit să transmită datele în format electronic către Y.B., în etapa finală, sarcina acestuia fiind de a veni pe teritoriul României şi de a prelua de la ceilalţi inculpaţi dispozitivul de stocare a datelor informatice sustrase, corespondenţa de poştă electronică urmând a fi folosită în realizarea mobilului infracţional.

În aceasta etapă s-a produs însă intervenţia autorităţilor judiciare, joncţiunea între inculpaţii R.W. şi D.G., pe de-o parte şi inculpatul Y.B. nemaiavând loc şi implicit nefiind realizată predarea datelor.

Astfel, scopul final raportat la persoana - ţintă nu a mai fost atins,din această perspectivă realizându-se doar o „încercare nereuşită de intimidare”.

Dosarul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti.