Îngrijitorii de la o grădină zoologică din Japonia cred că au rezolvat misterul asupra modului în care o femelă gibon a rămas însărcinată deşi trăia singură în cuşca sa, scrie CNN.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Momo, o femelă de 12 ani din specia gibon cu-mâinile-albe, şi-a şocat îngrijitorii de la Grădina Zoologică şi Botanică Kujukushima din Nagasaki în februarie 2021, când a dat naştere unui pui, deşi nu s-a aflat în compania unui mascul.

Acum, doi ani mai târziu, în urma unui test ADN făcut puiului, grădina zoologică a stabilit cine este tatăl şi are chiar şi o teorie asupra modului în care gibonii s-au împerecheat.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Testul a arătat că tatăl este Itō, un gibon cu-mâinile-negre în vârstă de 34 de ani, care s-a aflat într-un spaţiu adiacent celui al lui Momo în perioada când a rămas însărcinată.

Reprezentanţii grădinii zoologice au declarat, vineri, pentru CNN, că ei cred că Momo şi Itō au reuşit să se împerecheze printr-o mică gaură într-o placă de oţel aflată între ţarcurile lor. Gaura măsura circa 9 milimetri în diametru.

Puiul de maimuţă – care nu are încă un nume – cântăreşte acum circa 2 kilograme şi ”creşte sănătos”, sub îngrijirea iubitoare a lui Momo, au spus aceştia.

”Este o viaţă preţioasă venită pe lume, vom continua să avem grijă de le şi sperăm că va trăi o viaţă lungă şi sănătoasă”, a afirmat Hideki Hisano, directorul adjunct al grădinii zoologice.

Gibonii sunt printre cele mai mici maimuţe, dar au voci puternice, cântătoare, care s-au dezvoltat într-un limbaj elaborat, şi pot trece de pe o ramură pe alta la viteze de până la 35 de mile pe oră.

Sunt zeci de specii de gibon originare în unele părţi din Asia, de la nord-estul Indiei în China şi până în arhipelagul Borneo.

Populaţia de giboni cu-mâinile-negre în sălbăticie a scăzut şi specia a fost trecută pe lista celor ameninţate, întrucât habitatul este ameninţat de activităţi umane precum defrişările, mineritul şi construcţia de drumuri.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.