Proiecţia filmului mut "Manasse", realizat de Jean Mihail în 1925, va deschide oficial programul dedicat cinematografiei româneşti, "Videogramele unei naţiuni" în cadrul festivalului Europalia 2019, pe 8 decembrie, la Centrul Bozar din Bruxelles.
Proiecţia va fi acompaniată live de Cvartetul Shaun Williams, care va interpreta o coloană sonoră nouă, compusă exclusiv pentru festivalul Europalia, şi care reflectă spiritul muzicii klezmer din România anilor ’20. Cvartetul Shaun Williams îi are în componenţă pe Mihai Balabaş (vioară), Benjy Fox-Rosen (contrabas), Marian Şerban (ţambal) şi Shaun Williams (acordeon, caval). Cu un scenariu bazat pe piesa omonimă a dramaturgului român de origine evreiască Ronetti Roman, filmul are ca temă toleranţa etnică şi religioasă de la începutul secolului XX.
Filme de propagandă, filme subversive, de la naţional-socialismul idilic până la realismul Noului Cinema Românesc, care evidenţiază momente importante ale tranziţiei sociale şi culturale din România ultimelor opt decenii, vor fi prezentate, în oraşe din Belgia şi Olanda, din 8 decembrie până la sfârşitul lunii ianuarie 2019, în cadrul Festivalului Europalia.
Aducând omagiu filmului "Videogramele unei revoluţii" (1992), în regia lui Andrei Ujică şi a lui Harun Farocki, pentru modul în care analizează reprezentarea istoriei, programul propus de curatorul Andrei Tănăsescu (ICR), intitulat "Videogramele unei naţiuni" şi desfăşurat timp de două luni, în perioada decembrie 2019 - ianuarie 2020, în Belgia şi Olanda, include atât filme canonice, cât şi pelicule mai puţin cunoscute.
Printre acestea se numără: "Reconstituirea" (1967), regia Lucian Pintilie, "Nunta de piatră" (1973), regia Dan Piţa şi Mircea Veroiu, "Secvenţe" (1982), regia Alexandru Tatos, "Asfalt tango" (1996), regia Nae Caranfil, "Aferim!" (2015), regia Radu Jude, dar şi "Erupţia" (1957), regia Liviu Ciulei, "Zodia Fecioarei" (1966), regia Manole Marcus, "Filip cel Bun" (1975), regia Dan Piţa sau "Stop-cadru la masă" (1982), regia Ada Pistiner.
Publicul va putea viziona şi filme care ilustrează amestecul elementelor ideologice în naraţiune, precum "Nu vreau să mă însor" (1960), regia Manole Marcus sau "Un surâs în plină vară" (1963), în regia lui Geo Saizescu.
Din cele peste 50 de lungmetraje de ficţiune incluse în programul românesc, jumătate provin din arhiva Centrului Naţional al Cinematografiei. Lor li se adaugă şi o serie de documentare, printre care "Videogramele unei revoluţii" (1992), semnat de Andrei Ujică şi Harun Farocki, "Timebox" (2018), în regia Norei Agapi, şi "Asta e" (2001), semnat de Thomas Ciulei, dar şi scurtmetraje documentare din arhiva Sahia Film şi scurtmetraje de animaţie, fiind prezentate publicului, în cele două luni, peste 90 de producţii ale cinematografiei româneşti.
Pe lângă proiecţiile din trei oraşe belgiene - Bruxelles, Gent şi Strombeek - dintre care se remarcă o Retrospectivă la Cinematek, în capitala Belgiei, programul va fi extins, în luna ianuarie 2020, la prestigiosul EYE Filmmuseum din Amsterdam.
Alături de proiecţiile din cele patru oraşe, în cadrul Europalia România vor fi organizate trei sesiuni de masterclass la Bozar, susţinute de regizorii Andrei Ujică, Adina Pintilie şi Radu Jude, o expoziţie de afişe, un program educaţional dedicat studenţilor şi masteranzilor de la Royal Institute for Theatre, Cinema and Sound (RITCS School of Arts) şi INSAS din Bruxelles, un panel de discuţii despre cinematografia românească la EYE Filmmuseum, dar şi lansarea unui volum de eseuri despre cinematografia românească, coordonat de Irina Trocan, aflat în curs de apariţie la editura ICR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
