Muzicienii Luiza Zan, Mircea Baniciu, András Zoltán, Adrian Despot şi Mani Gutău şi-au amintit câteva dintre momentele cheie ale primei zile de şcoală şi au vorbit despre însemnătatea ei. Dacă pe Luiza Zan a fermecat-o careul perfect organizat, Mircea Baniciu spune că a mers la cursuri de fiecare dată cu inima strânsă, în timp ce Adrian Despot îşi aminteşte cea mai frumoasă fată din clasă. András Zoltán explică cum adulţii sunt cei care creează aşteptările şi afirmă că a trecut cu bine prin sistemul tradiţional de învăţământ, iar Mani Gutău îşi aminteşte cum părinţii lui au fost înştiinţaţi că nu răspunde la ”comenzi”.
Luiza Zan: Doamna învăţătoare semăna cu Elena Ceaşescu
Interpreta şi compozitoarea de jazz Luiza Zan îşi aminteşte cu nostalgie simetria careului din prima zi de şcoală, dar şi că învăţătoare i-a displăcut.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Sunt 30 de ani de la prima mea zi de şcoală. Aveam şase ani. Îmi amintesc un mare careu şi mi s-a părut foarte interesant că eram foarte organizaţi, iar mie - care sunt obsedată cu simetria - mi-a plăcut mult. Ne-au aranjat pe clase, după înălţime, şi eram a doua din coadă, pe rândul meu”, a povestit artista pentru News.ro. ”Nu mi-a plăcut doamna învăţătoare. Mi s-a părut că seamănă cu Elena Ceauşescu. Era chiar mai rea, ne lovea cu rigla peste palme”, şi-a amintit Luiza Zan.
Luiza Zan va retrăi luni, din altă perspectivă, prima zi de şcoala - fiica cea mare face primul pas. ”Am un mare nod în gât. Nu sunt convinsă că trăim vremurile cele mai bune pentru un părinte. Eva abia aşteaptă să înceapă şcoala, iar eu aş vrea să amân cât mai mult asta”, a mai spus interpreta care şi-a lansat cel de-al şaselea album de studio, ”Heritage”, în luna martie.
Mircea Baniciu: Mă duceam mereu cu inima strânsă la şcoală
Interpretul şi compozitorul Mircea Baniciu a povestit pentru News.ro cum prima zi de şcoală era, de fiecare dată, aşteptată cu emoţii.
”La şapte ani am mers la şcoală. Părinţii mei erau de părere că nu avea rost să chinui copiii aşa devreme”, a spus Mircea Baniciu.
Artistul admite că întotdeauna a preferat joaca şcolii, însă studiul i-a prins bine.
”Recunosc că mi-a plăcut mai mult joaca decât şcoala. Mă duceam mereu cu inima strânsă, gândindu-mă că nimic din ce putea să mi se întâmple acolo nu era mai interesant ca la joacă”, a mai povestit Baniciu. ”Şcoala, pe vremea aia, era rigidă, profesorii erau mai drastici. Nu am fost un şcolar excepţional, nici prea modest. Fiecare început de şcoală îmi dădea emoţii”, a adăugat el.
Din prima zi de şcoală Mircea Baniciu îşi aminteşte lacrimile mamei şi ale celorlalţi părinţi şi spune că aceasta este o etapă prin care fiecare copil trebuie să treacă. ”Îmi amintesc prima zi. Îmi amintesc când am ajuns. Învăţătoarea ne-a luat în clasă. Mama plângea afară, la fel şi celelalte mame venite acolo”, a rememorat artistul în vârstă de 67 de ani.
”Este o etapă pe care orice copil trebuie să o înceapă. Prima zi de şcoală este un punct foarte important în viaţa fiecărui copil şi părinte, deopotrivă”, a conchis el.
András Zoltán: Am fost condiţionat mental să fiu premiant
Prima zi de şcoală pentru solistul şi compozitorul András Zoltán a fost ”o visare”. ”Mirosea a flori şi era o atmosferă îmbătătoare de sfârşit de vară”, şi-a amintit artistul.
”Adulţii creează aşteptări - pentru că cei mici nu au nimic clar, netrăind vreodată experienţa, însă tot adulţii nu îşi îndeplinesc promisiunile. Pentru mine, şcoala a fost o încercare mare. Nu sunt de acord cu sistemul tradiţional, dar i-am făcut faţă cu bine. Am fost condiţionat mental să fiu premiant şi am fost din clasa întâi până într-a 12-a. Dar nu mi se pare normal. Oamenii nu trebuie să înveţe din egoism sau din frică, ci pentru viaţă”, a mai declarat solistul Sarmalele Reci.
În opinia sa, profesorii ar trebui să lucreze cu iubire cu copiii. ”Nu ştiu să lucreze cu dragoste cu copiii şi sunt prea severi”, a mai afirmat András Zoltán în vârstă de 48 de ani.
Adrian Despot: Dacă zâmbeşti, lucrurile sunt 50% rezolvate
Adrian Despot, liderul trupei Viţa de Vie, rememorează prima zi de şcoală: ”Îmi amintesc uniforme, ghiozdane, mirosul de parizer din sandvişurile de acasă, o fată frumoasă - cea mai frumoasă din clasă - şi meciul de fotbal din prima pauză”.
Aşa cum părinţii mergeau la serviciu, ”treaba noastră era sa mergem la şcoală”, a fost percepţia lui Despot. ”Pentru noi însă, era mult mai distractiv, deşi o priveam cu o doză semnificativă de responsabilitate”, a adăugat artistul în vârstă de 40 de ani.
Pentru el, cel mai bun lucru învăţat în şcoală a fost puterea zâmbetului. ”Dacă zâmbeşti, lucrurile sunt 50% rezolvate”, a concluzionat Adrian Despot.
Mani Gutău: Le-a fost transmis părinţilor că nu răspund la comezi
Prima amintire legată de şcoală a lui Mani Gutău e oarecum ”problematică”.
”Le-a fost transmis părinţilor, pe un ton destul serios, că nu răspund la comenzi. Atunci când tovarăşa învăţătoare striga pe rând elevii din clasă, citind din catalogul uriaş cu coperţi vişinii, nu am reacţionat în nici un fel la auzul numelui Emanuel Gutău şi am fost considerat absent, deşi eram bine mersi în clasă, foarte preocupat cu o lucrare migăloasă de decorare prin sculptură a pupitrului băncii în care mă aflam”, îşi aminteşte fondatorul grupului Urma.
”Mie de mic mi s-a spus Mani. Când eram şi mai mic mi se mai spunea şi Maneluş, dacă eram simpatic şi cumincior, dar cum aceste stări de bine le ofeream celor din jur foarte rar mi s-a spus mai tot timpul Mani. Prin urmare, când doamna învăţătoare a strigat Emanuel Gutău mi-am văzut liniştit de treabă, nefiind evident vorba de mine. Aşadar părinţii mei s-au văzut nevoiţi să îmi explice pe îndelete ca acasă mă cheamă Mani şi la şcoală mă cheamă Emanuel, plus chestia aia ciudată Gutău”, a mai spus el.
Mani Gutău spune că şi astăzi se mai uită în buletin ca la un străin, iar numele Emanuel îi aminteşte doar de amenzi de circulaţie.
”De altfel, n-am înţeles de la bun început nici chestia cu ora 13 până nu am demontat alături de fratele meu ceasul preferat al mamei pentru a vedea dacă nu e înăuntru, pentru că pe cadran erau doar cifre de la 1 la 12”.
Mamei lui i-a fost transmis, în primul an de şcoală, că fiul trebuie să reînveţe să scrie cu mâna dreaptă, ca toată lumea ”normală” din clasă, mai povesteşte Mani Gutău, care de la vârsta de 5 ani scria cu stânga.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
