PROIECT Ministerul de Finanţe: Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB. Politica fiscal-bugetară prudentă va continua şi pe termen mediu, astfel încât în 2024 deficitul bugetar să se situeze sub 3% din PIB

Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din Produsul intern Brut, iar anul 2023, soldul bugetar va fi de 4,4% din PIB, în timp ce cheltuielile de personal de 8,2 % din PIB, arată un proiect de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022. Politica fiscal-bugetară prudentă va continua şi pe termen mediu, astfel încât în 2024 deficitul bugetar să se situeze sub 3% din PIB, se arată în proiect.

"Pentru anul 2022, soldul bugetar este estimat la 5,8% din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 8,8 % din PIB, în timp ce pentru anul 2023, soldul bugetar va fi de 4,4 % din PIB, iar cheltuielile de personal de 8,2 % din PIB", arată documentul.

Pentru anul 2022, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2022.

În anul 2022, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,6 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2 miliarde  lei fiecare.

Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este în anul 2022 de 5,8%, iar în anul 2023 de 4,4%.

Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 8,8% în anul 2022 şi de 8,2% în anul 2023.

Propunere de stabilire a valorii maxime diferenţiat pentru finanţările rambursabile ce pot fi contractate de municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe, judeţe şi comune are în vedere nivelul diferit al veniturilor proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale şi implicit a capacităţii de rambursare a finanţărilor rambursabile ce urmează a fi contractate.

Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2022, este de 30 miliarde lei.

"Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8 % din PIB şi deficit ESA estimat la 6,2% din PIB", se arată în proiect.

Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2022 şi perspectiva 2023-2024, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în anul 2022 se continuă consolidarea fiscală astfel încât revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024.

Construcţia bugetară pentru anul 2022 şi perspectiva 2023-2024 a avut la bază  măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2021, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2022-2024.

De asemenea proiecţia bugetară pentru anul 2022 şi perspectiva 2023-2024 are la bază obiectivele şi măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.42/2021, precum şi prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză

La construcţia bugetară  pentru perioada 2022-2024 s-au avut în vedere următoarele măsuri:

• Menţinerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor şi sporurilor de care beneficiază personalul din administraţia publică centrală şi locală, inclusiv personalul care ocupă funcţii de demnitate publică şi funcţii asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021. Prin excepţie de la această regulă, pentru personalul care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. II ”Familia ocupaţională de funcţii bugetare ”Sănătate şi asistenţă socială” ” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021. De asemenea, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021.
• Menţinerea în anul 2022 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din anul 2021 (4.160 lei/an);
• Acordarea în anul 2022 a voucherelor de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru personalul plătit din fonduri publice şi prorogarea în anul 2023 a prevederilor referitoare la acordarea indemnizaţiei de vacanţă;
• Menţinerea în anul 2022 a indemnizaţiei de merit la nivelul stabilit pentru anul 2021 (6.240 lei/lună);
• Prorogarea până în anul 2023 a prevederilor Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu privire la alocarea  de la bugetul de stat şi bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut şi acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută şi în Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică;
• Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, fiecărui copil cetăţean român şi a cupoanelor sociale pentru educaţie;
• Prorogarea până în ianuarie 2023 a măsurii de acordare a indemnizaţiei de 50% din salariul de bază al funcţiei de medic, de care ar fi trebuit să beneficieze din ianuarie 2022 personalul didactic medico-farmaceutic din universităţi care au în structură facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate;
• Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune. În contextul imposibilităţii aplicării Legii nr.196/2016, este necesară menţinerea aplicării Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, pentru o perioadă de minim 1 an, pentru a nu afecta familiile şi persoanele singure beneficiare ale ajutorului social şi pentru a evita crearea unor noi probleme sociale prin creşterea riscului de excluziune socială, ţinând seama şi de contextul social şi economic actual;
• Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene;
• Neacordarea de tichete cadou şi tichete culturale;
• Neacordarea de premii personalului din sectorul bugetar;
• Compensarea timpului lucrat peste programul normal de lucru exclusiv cu timp liber corespunzător;
• Menţinerea bazei de calcul pentru unele drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare la nivelul anului 2021;
• Neactualizarea normei de hrană şi echipament de care beneficiază personalul din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
• Plata eşalonată a hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;
• Neacordarea indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă pentru anumite categorii de personal bugetar (cadre militare, poliţişti, poliţişti de penitenciare, magistraţi, personal auxiliar din justiţie, funcţionari publici parlamentari);
• Amânarea intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 195/2020 care aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituţiilor publice cât şi din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială şi de asistenţă socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creşterea compensaţiei serviciului public de transport feroviar de călători şi a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare;
• Menţinerea în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2021 a unor indemnizaţii/ajutoare cu caracter reparatoriu stabilite prin legi speciale (revoluţionari, persecutaţi, etc), precum şi a indemnizaţiilor academicienilor, urmaşilor acestora;
• În anul 2022, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2021;

 De asemenea la estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022 sau mai avut în vedere următoarele măsuri:

- Majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 ianuarie 2022;

- Majorarea indemnizaţiei sociale minime la 1.000 lei;

- Majorarea alocaţiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu vârsta până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap şi la 243 lei pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani;

- Finanţarea ajutorului de stat de restructurare a Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" - S.A., prin bugetul Ministerului Energiei;

- Aplicarea unor măsuri de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului şi ajutoare pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece, diferenţiate în funcţie de sursa de energie şi veniturile familiei;

- Schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii non casnici, respectiv întreprinderile mici şi mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei;

- Majorarea contribuţiei statului la capitalul social al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători”-S.A. şi al Societăţii Comerciale "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, cu respectarea procedurilor în domeniul ajutorului de stat;

- Acordarea în luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creşterile de preţuri la utilităţi.

Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută pe anul 2021, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte la 84,9 miliarde lei dar se menţine la 7,13% din PIB.

"Politica fiscal-bugetară prudentă va continua şi pe termen mediu, astfel încât în 2024 deficitul bugetar să se situeze sub 3% din PIB. Traiectoria de ajustare asumată prin intermediul Programului de convergenţă 2021-2024 prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depăşească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 şi respectiv 4,4% din PIB în 2023. În termeni structurali, ţinta deficitului bugetar este de 7,35% din PIB în 2021", relevă documentul.

Ajustarea pe termen mediu se va realiza în principal prin reducerea semnificativă a ponderii cheltuielilor bugetare în Produsul Intern Brut, în timp ce ponderea veniturilor din taxe şi impozite rămâne relativ constantă. În plus, impactul pozitiv al reformelor şi investiţiilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu a fost luat în considerare la momentul elaborării Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2021-2023.

"În prezent, în ceea ce priveşte politica bugetară, există constrângeri privind evoluţia deficitului bugetar: deficitul bugetar, calculat potrivit metodologiei Sistemului European de Conturi (deficit ESA), să nu depăşească 3% din PIB", mai arată proiectul de lege.

În anul 2021 politica bugetară influenţată de pandemia de COVID -19 care a afectat atât mediul social şi cât şi mediul economic astfel încât deficitul bugetar pentru anul 2021 a fost de 7,13% din PIB căruia ii corespunde un deficit ESA de 8% din PIB şi un deficit structural de 7,3.% din PIB. 

Prin Legea nr.14/2021, pentru anul 2021 soldul bugetar a fost estimat la - 7,16% din PIB, iar cheltuielile de personal la 9,8% din PIB, în timp ce pentru anul 2022, soldul bugetar a fost estimat la -5,84% din PIB, iar cheltuielile de personal de 9,1% din PIB.

Ţinta de deficit (în termeni cash) pentru anul 2021 a fost modificată doar marginal odată cu aprobarea primei rectificări bugetare fiind stabilită la 7,13% din PIB, comparativ cu 7,16% din PIB aprobată la construcţia bugetului iniţial. În aceste condiţii, a avut loc o consolidare bugetară de 2,51 pp din PIB comparativ cu anul 2020.

Pentru anul 2021, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, a fost de 52%, luând în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare.

În anul 2021, plafoanele privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale a fost estimat la 1,2 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, a fost estimat la 1,6 miliarde lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2021, a fost de 30 miliarde lei.

"Anul 2021 este marcat în România pe o parte de continuarea crizei generate de pandemia COVID-19, iar pe de altă parte de un mediu macroeconomic favorabil având în vedere revizuirea pozitivă a creşterii economice şi aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către Comisia Europeană. Potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză în Prognoza de vară, creşterea reală a PIB pe 2021 a fost revizuită la 7% de la 4,3%, nivel utilizat în construcţia iniţială a bugetului general consolidat", spun autorii proiectului.

Începând cu anul 2016, România a înregistrat o abatere semnificativă de la Obiectivul pe Termen Mediu (OTM), potrivit deciziei Consiliului UE, iar cu puţin timp înainte de apariţia pandemiei COVID-19 în România, Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv (EDP), în condiţiile în care, în 2019, deficitul bugetar înregistrat de România a fost de 4,6% PIB în termeni cash (4,4% în termeni ESA).

În urma acestor rezultate Comisia Europeana cu aprobarea Consiliului UE a declanşat procedura de deficit excesiv (EDP) pentru depăşirea pragului de 3% stabilit pentru deficitul ESA prevăzut prin Pactul de Stabilitate şi Creştere. Recomandările aprobate pentru România în cadrul procedurii sunt de a reveni la un deficit de sub 3% până în anul 2024, iar pentru anul 2021 era stabilită o ţintă a deficitului ESA de 7,16%.

Pentru a veni in sprijinul Statelor Membre (SM) ale Uniunii Europene în contextul crizei generate de pandemia COVID-19, Comisia Europeană a declanşat în data de 20 martie, cu acordul Consiliului European, ”clauza generală derogatorie” de la prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC).

Pe parcursul anului 2021 bugetul de stat pe anul 2021, precum şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 au fost rectificate de 2 ori.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.