Noile măsuri fiscale pregătite de autorităţi şi impactul acestora în economie vor fi anunţate la Maratonul Impactul Fiscalităţii în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 10 august, cu sprijinul CITR şi cu participarea celor mai importanţi actori implicaţi.
Noile măsuri fiscale pregătite de autorităţi şi impactul acestora în economie vor fi anunţate la Maratonul Impactul Fiscalităţii în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 10 august, cu participarea celor mai importanţi actori implicaţi.
Context
• Economia şi sistemul financiar din întreaga lume au cunoscut transformări majore în ultimele decenii, impulsionate de globalizare şi digitalizare sau remodelate de puncte cheie de inflexiune, cum ar fi criza financiară din 2008, pandemiile de Covid-19, impactul crizelor suprapuse (criza sanitară, criza energetică), schimbările structurale profunde în curs de desfăşurare în economie, inflaţia în creştere,
razboiul din Ucraina şi tensiunile geopolitice. Aceste evenimente au condus la schimbări de paradigmă, de standarde şi reguli, reînnoirea instrumentelor de intervenţie, adaptarea politicilor la noile realităţi.
• Cadrul intern este influenţat de tensiunile internaţionale.
• Crestere economică de 2,8% în anul 2023, mai mică decât în 2022, de 4,6 % .
• Necesitatea adoptării de măsuri pentru susţinerea categoriilor vulnerabile, aşteptările în scădere privind creşterea economică, înăsprirea condiţiilor de finanţare a datoriei publice.
• Deficit bugetar 4,4 % din PIB în anul 2023
• Cererea internă va reprezenta elementul principal al creşterii economice, în principal, prin componenta investiţională reprezentată de formarea brută de capital fix (+6,2%), efect al utilizării fondurilor europene în proiecte noi de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare prudentă a consumului final, sub cea a produsului intern brut, respectiv 2,4%.
• Pe latura ofertei, construcţiile vor juca un rol important cu o dinamică a VAB de 5,9%, iar in sectorul agricol se prevede recuperarea, în mare parte, a declinului din anul anterior
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Măsuri în discuţie pentru reducerea deficitului bugetar
• Desfiinţarea a 200.000 de posturi din aparatul bugetar
• Reducerea pragului de impozitare cu 1% pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro
• Introducerea unui impozit de 1% pe imobilele cu valoare mai mare de 500.000 euro, în cazul celor care au mai mult de 2 imobile în proprietate
• Taxa pe produsele care conţin zahăr revine în discuţie periodic
• Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%
• Majorarea salariului minim la 3.300 lei din septembrie
• Eliminarea scutirii de la plata contribuţiei la sănătate pentru angajaţii din sectorul construcţiilor, agricultură şi industria alimentară, măsură care vine la pachet doar pentru constructori cu obligaţia de a majora salariul minim în domeniu de la 4.000 de lei la 4.500 de lei
• În contextul eliminării cotei reduse de TVA de 5%, 9% se va aplica pentru bunuri şi servicii cum ar fi alimente, medicamente şi dispozitive medicale, servicii din industria hotelieră, cultură
Ştim cu toţii că industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României. Transformarea digitală va continua în toate industriile, punându-se accent pe tehnologii noi, precum inteligenţă artificială, machine learning, blockchain şi no-code/low-code.
• Ecosistemul de start-up-uri tech se va dezvolta în continuare şi cu ajutorul unui nou val de noi fonduri de investiţii.
• Comerţul online va creşte în ciuda reculului înregistrat postpandemie, ridicând la rândul său şi alte industrii adiacente, precum marketingul digital.
• Ministerul Digitalizării având alături SRI şi STS, ar putea lansa proiecte mai mari şi mai vizibile de digitalizare în sectorul public.
• Ca perspective pentru anii următori, industria IT poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de 17,4 miliarde de euro, în 2025, însă suma poate creşte până la 20,4 miliarde de euro, "dacă se instituie
măsuri de îmbunătăţire continuă a competitivităţii".
• Specialiştii noştri sunt printre cei mai buni din lume şi, cu toate că industria creşte constant şi aduce contribuţii relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forţei de muncă.
• În funcţie de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau îşi poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia naţională, în ambele situaţii
Atragerea şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene din PNRR şi Cadrul financiar multianual vor face din construcţii sectorul cel mai dinamic cu un spor mediu annual, de 9,2%, şi unul din principalii susţinători ai dezvoltării economiei..
• Construcţiile vor fi cel mai dinamic sector, sunt de părere economiştii de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, pe măsură ce fondurile europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi absorbite
• Viitorul digital al construcţiilor se bazează pe tema conceptului de digital twins (gemeni digitali), reprezentari virtuale ale entitatilor şi proceselor din lumea reală, sincronizate virtual, la o anumită
frecvenţă. Pot fi utilizaţi în multe sectoare economice, precum cel aerospaţial, al industriilor prelucrătoare şi auto, precum şi în sectorul construcţiilor, reprezentând cheia digitalizării.
România deţine locul al şaselea în Europa din perspectiva suprafeţei agricole utilizate, motiv pentru care eficienţa agricolă, consolidarea exploataţiilor agricole şi a întreprinderilor de procesare alimentară, sunt o
prioritate.
• Agricultura ar urma să crească puternic, prin comparaţie cu evoluţia din 2022 şi să contribuie la avansul economic cu 0,5 puncte procentuale din creşterea economică de 2,8%, pe care o prognozează guvernul.
• Anul agricol a început bine, iar fermierii estimează că va fi similar cu anul agricol 2021-2022, producţia totală de cereale ajungând la circa 25 mil. tone. România a arătat rolul strategic pe care îl are în agrobusinessul global, prin poziţionarea geografică, producţia agricolă şi faptul că a fost coridor de tranzit pentru cerealele din Ucraina.
• Preţurile legumelor au crescut cu 20% într-un an, iar producătorii susţin că trendul de creştere se va menţine în 2023.
• Comerţul online se întoarce la ritmurile de creştere de dinainte de pandemie.
• Presiunea pe costuri va rămâne mare pentru producătorii din industria alimentară. Investiţiile vor continua, în special în cadrul companiilor mari sau al celor care au găsit nişe de dezvoltare
• Polarizarea va fi un cuvânt tot mai folosit în industria alimentară, în condiţiile în care consumatorii se vor duce fie către produse mai ieftine, fie vor cumpăra mai puţin, dar de calitate, categoria premium fiind una care nu suferă în general în crize
Impactul sectorului tutunului în economia României, fără a lua în calcul investiţiile, este de 1,77% din PIB, Romania, cu trei mari fabrici. România este al doilea mare producător de produse din tutun din UE, la egalitate cu Germania.
• Anul trecut a intrat în vigoare cel de al cincilea calendar de majorare a accizelor pentru toate produsele din tutun şi cu nicotină, pentru perioada 2022-2026. Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua la 1 aprilie 2023. Într-un singur an, acciza a crescut cu 11% – 62 de lei, de la 565 la 626 lei. O nouă creştere ar fi a treia într-un singur an.
• Contrabanda a crescut abrupt, piaţa legală a scăzut, iar bugetul a fost prejudiciat.
• Ca urmare, companiile atrag atenţia că nerespectarea calendarului de majorare a accizelor, asumat de coaliţia de guvernare în 2022, va duce la creşterea pieţei negre, punând în pericol investiţiile în derulare, contribuţiile la buget şi, nu în ultimul rând, aderarea României la Schengen.
• Conform datelor INS, exporturile de produse din tutun au fost în 2022 de 1,48 miliarde euro, iar importurile de 375 milioane euro, de unde rezultă 1,1 miliarde euro contribuţie pozitivă la balanţa de plăţi. Iar ultimele date INS confirmă trendul - pe primele cinci luni ale anului, exporturile de ţigarete şi produse din tutun încălzit sunt printre cele care au crescut cel mai mult.
Teme de dezbatere
Va rămâne România pe creşterea economică prognozată de 2,8%, va aluneca în recesiune sau va depăşi prognoza ca de fiecare dată?
• Agricultura în jocul economiei. Cât şi cum influenţează anul agricol bun structura PIB şi creşterea economică? Cât de bun este anul agricol şi cât va cântări el la creşterea PIB şi la formarea acestuia într-un an care se anunţă deja extrem de bun pentru economie? Ce s-a intamplat în agricultură în ultimii ani, cu integrare internaţională
• Ce va fi în 2023 în sectorul construcţiilor în condiţiile renunţării la facilităţile fiscale, creşterii costurilor cu materialele de construcţii şi dificultăţii de a obţine PUZuri?
• Care sunt tendinţele în IT&C în România? Cum va performa sectorul în ansamblu, cum va fi afectat de renunţarea la facilităţile fiscale, care sunt industriile care vor creşte cel mai mult? Cum poate fi impulsionat acest sector? Ce finanţări sunt disponibile pentru companiile din sector?
• Cele mai noi proiecte lansate de dezvoltatori, dar şi stadiul unor mari proiecte publice şi private. Există o tendinţă a dezvoltatorilor de orientare către sectoarele industrial şi rezidenţial, în detrimentul celor de birouri şi retail, afectate, în continuare, de efectele restricţiilor luate în contextul pandemiei de coronavirus, dar şi de inflaţie.
• Tutunul este o industrie incomodă şi blamată, dar are o contribuţie majoră la buget şi o balanţă comercială pozitivă. Tendinţe în industrie, implicarea în sustenabilitate
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
