Băncile fac raportări tot mai multe şi mai stufoase la Fisc şi chiar au ajuns să facă muncă de „procuror fiscal” pentru stat, în numele combaterii evaziunii fiscale, spune Cătălin Lefter, preşedintele comisiei de fiscalitate din Asociaţia Română a Băncilor. Nu se ştie însă ce se întâmplă mai departe cu datele raportate, cum le utilizează ANAF şi cu ce rezultate
„În spaţiul public nu se vorbeşte de raportarea CESOP, pe care o fac instituţiile de credit, care, cumva, este specifică pentru lupta împotriva acestui gap de TVA, mai ales pentru comerţul electronic”, spune Lefter.
Specialistul în fiscalitate spune că băncile raportează automat către autorităţile fiscale toate tranzacţiile unui client, dacă acestea depăşesc pragul numeric de 25, indiferent de valoarea lor. Mai departe, Fiscul ar trebui să verifice tranzacţiile.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast, ACUE
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed,eMAG
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris
„De ce s-a pus acest prag de 25 de tranzacţii? Pentru că se consideră că în UE mai mult de 25 de plăţi pare să fie un indiciu destul de puternic pentru desfăşurarea unei activităţi cu caracter de continuitate şi pare a fi o activitate economică, şi atunci autorităţile fiscale analizează aceste tranzacţii, ar trebui să stabilească dacă contribuabilul înregistrează activitate economică, dacă a fost înregistrat fiscal, dacă şi-a plătit impozite, dacă tranzacţiile sunt în sferă de TVA şamd”, explică Lefter.
Concret, raportările trebuie făcute pentru fiecare client, indiferent dacă este persoană fizică sau persoană juridică, care încasează din Uniunea Europeană 25 de plăţi într-un trimestru. Banca este obligată să raporteze toate tranzacţiile din cont – UE sau extra-UE. Nu există un prag valoric, adaugă Lefter.
„Este pentru combaterea fraudei TVA în comerţul electronic. Sunt mulţi care prestează servicii în UE, încasează bani, dar nu raportează activitatea pe diverse platforme digitale”, spune el.
Chiar dacă sunt deja în al doilea trimestru în care fac această raportare, băncile nu au primit încă feedback de la ANAF în legătură cu efectele datelor transmise.
„Instituţiile de credit au un cost mare de compliance pentru digitalizarea ANAF. Dar nu ştim încă aceste raportări cum sunt folosite şi care sunt rezultatele raportărilor efectuate”, a precizat Cătălin Lefter.
Mai mult, băncile au ajuns să presteze şi muncă de investigaţie pentru Fisc.
„Trebuie să ne conformăm fiscal la momentul în care un client deschide un cont. Noi investigăm – ne-am transformat în procurori fiscali – investigăm rezidenţa fiscală a clientului. Cumva, nu luăm de bun ceea ce ne zice clientul, ci pe baza informaţiilor, documentelor aduse la deschiderea de cont, stabilim, pe baza unor teste de rezonabilitate, care este rezidenţa fiscală efectivă a clientului, setăm această rezidenţă în sistem şi la sfârşitul anului raportăm toţi nerezidenţii către autorităţile fiscale, cu poza contului la sfârşitul anului şi cu veniturile realizate din relaţia cu banca. De ce facem asta? Pentru că autorităţile ar trebui să verifice ce a declarat clientul la sfârşitul anului vs. ce informaţii a primit administraţia fiscală prin intermediul instituţiilor de credit”, explică Cătălin Lefter.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
