Turismul românesc ar fi putut avea şansa unei reveniri puternice pe piaţa europeană datorită avantajelor economice şi a eliminării graniţelor terestre cu Bulgaria şi Ungaria, dar cu toate acestea, autorităţile nu au anticipat această deschidere, afirmă Gheorghe Fodoreanu, om de turism cu o experienţă de 50 de ani în domeniu, fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în incoming din România. Potrivit acestuia, turismul de incoming este o resursă valoroasă pentru economia României, iar anularea participării la târgurile de turism din ianuarie - februarie va duce la întârzieri în redresarea turismului de incoming şi va afecta veniturile economiei naţionale. Această situaţie va avea un impact negativ asupra eforturilor guvernului de a recupera datoriile externe, spune Fodoreanu.
”Turismul românesc se află în pragul unei perioade de dezvoltare accelerată, impulsionat de progresul economic şi de eliminarea graniţelor prin aderarea României la spaţiul Schengen terestru. Această oportunitate deschide noi orizonturi pentru turismul de incoming”, consideră Gheorghe Fodoreanu, om de turism cu o experienţă de 50 de ani în domeniu, fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în incoming din România.
Pe de altă parte, acesta atrage atenţia asupra unor probleme structurale şi a lipsei de anticipare din partea autorităţilor.
”Turismul românesc ar fi putut avea şansa unei reveniri puternice pe piaţa europeană datorită avantajelor economice şi a eliminării graniţelor terestre cu Bulgaria şi Ungaria. Cu toate acestea, autorităţile nu au anticipat această deschidere, iar o astfel de oportunitate poate aduce venituri considerabile începând cu primăvara anului 2025,” a declarat Gheorghe Fodoreanu, fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
De asemenea, activitatea lui Gheorghe Fodoreanu a fost prezentată într-un interviu acordat revistei „L'arbre à Palabres”, editată de grupul „Prêt à Partir”, una din marile reţele de distribuţie voluntare din Franţa. Interviul este acum pe masa de lucru a tuturor directorilor generali de touroperatori francezi, care în momentul de faţă alcătuiesc oferta locală de programe turistice pentru vânzările 2025 şi pentru participările la târgurile de turism locale.
Alături de România, în această publicaţie au fost prezentate încă 30 de destinaţii de interes major pentru publicul francez.
”Schimbările aduse de aderarea totală la spaţiul Schengen reprezintă o oportunitate majoră pentru turismul de circuite cu autocare, facilitând accesul turiştilor din ţările central europene, pentru care distanţele pentru Maramureş, Bucovina, Transilvania, Delta Dunării, litoralul şi Bucureşti devin accesibile”, subliniază Fodoreanu.
Această deschidere ar fi trebuit prezentată la târgurile de turism din această zonă a Europei, din noiembrie 2024 până în martie 2025, în aşa fel încât oportunitatea România să fie susţinută de o prezenţă reală, consistentă şi de calitate a standului national printre alte oferte europene.
În pofida acestor perspective favorabile, specialiştii din turism semnalează absenţa României de la târgurile internaţionale de turism.
„Este inadmisibil ca România să nu participe la târgul Les Thermalies de la Paris, programat între 23 şi 26 ianuarie 2025, mai ales în contextul promovării turismului balnear şi al produselor Ana Aslan,” precizează Fodoreanu. ”Anularea participării la târgurile de turism din ianuarie - februarie va duce la întârzieri în redresarea turismului de incoming şi va afecta veniturile economiei naţionale. Această situaţie va avea un impact negativ asupra eforturilor guvernului de a recupera datoriile externe. Turismul de incoming este o resursă valoroasă pentru economia României şi nu trebuie neglijat,” a completat expertul în turism.
În situaţia actuală a economiei ţării noastre, în situaţia unei lipse acute de bani pe piaţă, România are şansa de a se redresa în special prin accesarea fondurilor europene, prin volumul valorii de bani trimişi de către românii din Diaspora către familii, de către agricultură precum şi de către turismul de incoming. Acestea sunt soluţiile de succes pe care România le-ar putea implementa cu prioritate şi care, alături de industria IT, de laboratoarele farmaceutice, de universităţile de succes, de industria constructoare de maşini plus de toate segmentele din industria României care realizează export pot forma, împreună, un potenţial real eficient care să ne scoată din acest deficit, adaugă el.
”În acest context, din acest punct de vedere, am dori ca politicienii să înţeleagă că turismul de incoming, deci exportul de servicii, reprezintă barometrul de sănătate al industriei unei ţări, este exportul de cea mai mare calitate. ”Industria fără fum”, aşa cum mai este denumit turismul, reprezintă o modalitate comercială, economică, prin care se obţin bani prin investiţii inteligente în potenţialul turistic al ţării. A nu se uita că Malta face din turism 30% din PIB, Grecia 20%, Franţa are 83 de milioane de turişti anual, Germania şi-a îndreptat industria turistică inclusiv către incoming (veniturile din turism depăşindu-le pe cele din industria auto), iar la nivel mondial absolut toate ţările se luptă, se întrec pentru atragerea de turişti. Turismul românesc aduce sub 5% din PIB. Nu există ţară care să nu dorească turişti străini. Turismul reprezintă putere economică. Într-o insulă din Oceanul Pacific s-ar putea să nu existe nicio maşină, niciun aeroport dar absolut sigur există mereu o pensiune. Este aşa de simplu. De ce să mai căutăm acul în carul cu fân?”, mai spune Fodoreanu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
