Noul proiect al bugetului de stat pe anul 2017 a fost publicat: 2% pentru Apărare, tăieri la SRI (9,4%) şi Preşedinţie (15%), buget majorat la Penitenciare

Noul proiect al bugetului de stat pe anul 2017 a fost publicat de Guvern. Guvernul a majorat puternic, faţă de prima variantă, fondurile alocate Ministerului Apărării, de la 11 miliarde lei la 16,3 miliarde lei, echivalent cu 2% din produsul intern brut (PIB), dar a redus semnificativ fondurile alocate Serviciului Român de Informaţii, principalul serviciu de informaţii al României. Noul proiect de buget pe acest an a fost publicat vineri de Ministerul Finanţelor. Bugetul pentru penitenciare este majorat cu 1,4% faţă de 2016, la 1,06 miliarde lei. În prima variantă, publicată luni, bugetul pentru penitenciare era redus cu 1,4% faţă de 2016, la 1,03 miliarde lei.

Iniţial, şedinţa Guvernului era programată pentru ora 13.00, însă aceasta a început cu peste patru ore întârziere. 

BUGETE MAI MICI PENTRU PREŞEDINŢIE ŞI PARLAMENT

Astfel, noul proiect de buget - ce prevede un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB) - alocă pentru Administraţia Prezidenţială 41 milioane lei - faţă de 46,3 milioane lei în prima variantă, de luni, -, cu 15% mai puţin faţă de 2016.

Principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiţii), unde fondurile se reduc cu 70%, faţă de o scădere de 40% în prima variantă.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis va avea la dispoziţie cu 6,7% mai puţini bani pentru deplasări, iar fondurile pentru protocol scad cu 19%, la 1,2 milioane lei.

La camerele parlamentare, bugetele rămân cele din prima varaintă.

Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ şi bugetele celor două camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaţilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic faţă de 2016.

Totuşi, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016, prevede proiectul de buget elaborat de Guvern. 

De asemenea, Călin Popescu-Tăriceanu va avea un fond de 200.000 lei la dispoziţia sa, cu 2% peste nivelul din 2016. 

SUME MAI MARI PENTRU APĂRARE

Dintre ministere, cea mai mare creştere, faţă de prima variantă, este la Ministerul Apărării Naţionale, care va avea un buget de 16,32 miliarde lei, faţă de 11,02 miliarde lei în varianta de luni.

Noul buget este în creştere cu 52% faţă de nivelul din 2016 şi reprezintă exact 2% din PIB, acoperind angajamentul de a aloca cel puţin 2% din PIB pentru Apărare.

La Ministerul Afacerilor Interne, noul buget pentru 2017 este de bugetul pentru 2017 este de 11,29 miliarde lei, faţă de 11,18 miliarde lei în prima variantă, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget majorat faţă de varianta iniţială, ajungând la 778,75 milioane lei - faţă de 763,7 milioane lei în varianta de luni -, mai mic cu 0,3% faţă de nivelul cheltuielilor din 2016.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, are în a doua varaintă de buget fonduri de 6,9 miliarde lei, faţă de 7,1 miliarde lei în prima variantă de buget, fiind în scădere cu 16,9% faţă de nivelul din 2016. Totuşi, ministerul actual uneşte două ministere din Guvernul precedent.

La  Ministerul Educaţiei Naţionale, bugetul pentru 2017 a fost menţinut la nivelul din prima variantă, de 8,24 miliarde lei, dar acum Guvernul susţine că este în creştere cu 26%, deşi în prima variantă era menţionată o scădere cu 7,9%.

În varianta actuală, proiectul menţionează că, în 2016, Ministerul Educaţiei a cheltuit doar 6,5 miliarde lei.

Ministerul Tineretului şi Sportului, are alocat un buget de 431,9 milioane lei (-4,6% faţă de 2016), comparativ cu 410,9 milioane lei în prima variantă, iar Ministerul Energiei are bugetul menţinut la 466,9 milioane lei (-31,1% faţă de 2016, ca urmare a reducerii subvenţiilor cu 72%).

BANI MAI MULŢI PENTRU CHELTUIELI SOCIALE, AGRICULTURĂ ŞI TRANSPORTURI

Dintre ministerele cu bugete mari, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are bugetul uşor majorat faţă nivelul din prima variantă, de 17,38 miliarde lei, nivel cu 83,9% mai mare faţă de 2016, în principal ca urmare a atragerii mai multor fonduri europene în 2017 şi a realizării unor trasferuri pentru dezvoltarea rurală din bugetul naţional.

Guvernul estimează o finanţare externă nerambursabilă pentru agrucultură de 8,1 miliarde lei ân 2017, de patru ori peste nivelul din 2016, şi "Transferuri din bugetul de stat catre AFIR pentru sustinerea proiectelor din PNDR 2014-2020", un program naţional, de 4,6 miliarde lei, faţă de doar 1,2 miliarde lei cheltuiţi anul trecut.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale rămâne cu cel mai mare buget, chiar dacă micşorat de la 36,7 miliarde lei în prima variantă până la 35,8 miliarde lei în a doua variantă, în creştere cu 0,1% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale.

Ministerul Transporturilor are şi în a doua variantă unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei (identic cu nivelul din prima variantă), în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016.

Însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.

În schimb, Ministerul Finanţelor Publice are un buget redus la 3,26 miliarde lei, de la 3,46 miliarde lei în prima variantă, fiind în scădere cu 3,1% faţă de 2016.

BUGET MAJORAT PENTRU PENITENCIARE

În acelaşi timp, Ministerul Justiţiei are un buget uşor majorat faţă de prima varinată, la 3,18 miliarde lei (+4,1%), de la 3,15 miliarde lei în prima variantă.

Bugetul pentru penitenciare este majorat cu 1,4% faţă de 2016, la 1,06 miliarde lei, În prima variantă, publicată luni, bugetul pentru penitenciare era redus cu 1,4% faţă de 2016, la 1,03 miliarde lei.

În 2016, statul a cheltuit pentru penitenciare 1,044 miliarde lei. 

La Ministerul Mediului, bugetul a fost tăiat la 471,2 milioane lei (+18,3% faţă de 2016), de la 491,2 miliarde lei în prima variantă, iar la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - de la 610,3 milioane lei la 510,3 milioane lei (+1.830% - fondurile europene cresc de 50 de ori), iar Ministerul Economiei are bugetul menţinut la nivelul din prima variantă, de 302,2 milioane lei (+65,2% faţă de 2016).

Ministerul Sănătăţii a primit buget majorat la 7,87 miliarde lei (+16,6% faţă de 2016), de la 7,74 miliarde lei în varianta anterioară, în timp ce Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale are un buget menţinut la 766,2 milioane lei (+51,2%).

Guvernul a menţinut bugetele generoase alocate ministerelor nou-create: Ministerul Turismului (80 milioane lei, +63,6%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (765,3 milioane lei, +346%), Ministerul Apelor şi Pădurilor (347,3 milioane lei, +37,7%), Ministerul Pentru Relaţia cu Parlamentul (7,3 milioane lei, +18,3%) şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (19,2 milioane lei, +37,5%).

O diferenţă importantă este înrgistrată la Ministerul Cercetării şi Inovării, unde în noua variantă este alocat un buget de 1,76 miliarde lei (+1,25% faţă de 2016), în timp ce în varainta de luni era alocat un buget mai mic, de 1,69 miliarde lei (-2,8%).

Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, înfiinţat de Guvernul Cioloş şi păstrat de actualul guvern, cu o denumire uşor modificată,  are în 2017 un buget majorat cu 158%, la 11,7 milioane lei.

În schimb, Guvernul a tăiat cu 3,5% bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), la 878,6 milioane lei. Nivelul este, totuşi, mai mare faţă de cel din prima variantă de buget, de 838,6 milioane lei.

Cea mai mare scădere este în continuare la fondurile alocate pentru susţinerea cultelor , de patru ori, de la 120 milioane lei în 2016 la 30 milioane lei în 2017.  În prima variantă de buget, pentru susţinerea cultelor erau alocate doar 20 milioane lei. 

ca şi în prima variantă de buget, fondul prim-ministrului, aflat la SGG, creşte cu 60%, la 500.000 lei, faţă de sumele avute la dispoziţie de fostul premier în 2016.

REDUCERE MAJORĂ A ESTIMĂRII COSTULUI CU DATORIA PUBLICĂ, DEŞI DEFICITUL ŞI DOBÂNZILE SUNT ÎN CREŞTERE

Faţă de prima variantă de buget, Guvernul a tăiat masiv estimarea costului datoriei publice.

Astfel, Ministerul Finanţelor are, la capitolul Acţiuni Generale, cheltuieli de doar 18,46 miliarde lei, în scădere cu 8,5% faţă de nivelul din 2016, când bugetul a avut un defcit de doar 2,41% din PIB, faţă de un nivel estimat la 2,96% din PIB (calculat pe cash) în 2017. 

În prima variantă a bugetului pe 2017, publicată luni, cheltuielile erau estimate la 21,73 miliarde lei, în creştere cu 7,7% faţă de 2016, în condiţiile în care erau estimate plăţi pentru dobânzi de 10,97 miliarde lei, 7,05 miliarde lei drept contribuţie a României la bugetul UE, iar 2,3 miliarde lei pentru rambursări de credite.

În noua variantă a bugetului, pentru dobânzi sunt alocate doar 9,46 miliarde lei, contribuţia României la UE este redusă la 5,55 miliarde lei, iar ramburăsile de credite sunt estimate la o valoare similară, de 2,28 miliarde lei. 

BANI MAI MULŢI PENTRU JUSTIŢIE, DAR MAI PUŢINI PENTRU ANI

La capitolul cheltuieli cu Justiţia, fondurile Ministerului Public rămân la nivelul din prima variantă, majorându-se cu 18,5%, la 1,036 miliarde lei, în condiţiile în care cheltuielile de capital cresc cu cu 140%.

În bugetul parchetelor, bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) este menţinut, în a doua variantă a bugetului, la acelaşi nivel, de 165,26 milioane lei, în creştere cu 38,8% faţă de nivelul cheltuielilor din 2016, de 119,04 milioane lei. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie primeşte 99,5 milioane lei (+21,3%), Curtea Constituţională - 19,7 milioane lei (+1,9%), iar Consiliul Legislativ - 8,5 milioane lei (+0%), niveluri similare cu cele din prima variantă de buget.

Consiliul Superior al Magistraturii are prevăzut un buget de 133,14 milioane lei, în creştere cu 18,2%.

De asemenea, Curtea de Conturi are un buget majorat cu 7%, la 254 milioane lei, iar Avocatul Poporului primeşte 13,8 milioane lei, la fel ca în 2016. În prima variantă de buget, instituţia condusă de Victor Ciorbea avea un buget majorat cu 9,7%, la 15,16 milioane lei.

Consiliul Concurenţei are alocat un buget de 48,4 milioane lei, în creştere cu 4,45% faţă de 2016.

Cea mai mare scădere este la Agenţia Naţională de Integritate (ANI), de 26% faţă de 2016, până la 21,7 milioane lei, ca şi în prima variantă de buget.

La serviciile speciale, singura instituţie cu bugetul menţinut era, în prima variantă de buget, Serviciul Român de Informaţii, care primea 1,9 miliarde lei în 2017, cu 0,9% mai mult faţă de 2016.

În noua variantă, bugetul SRI scade la 1,7 miliarde lei, în scădere cu 9,4% faţă de nivelul din 2016. 

Serviciul de Informaţii Externe are un buget de 247,06 milioane lei, la fel ca în prima variantă de buget, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital.

De asemenea, Serviciul de Protecţie şi Pază  primeşte 156,5 milioane lei (-9,2%), iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - 270,1 milioane lei (-8,1%), niveluri identice cu cele din prima variantă a bugetului. 

Premierul Sorin Grindeanu a anunţat, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că proiectul de buget pe 2017 va fi trimis în Parlament vineri după ce va fi aprobat de Executiv. Iniţial, şeful Guvernului îşi propusese ca proiectul de buget consolidat pe anul în curs să ajungă pe masa parlamentarilor pe 25 ianuarie, însă iniţiativa a fost abandonată după ce atât prim-ministrul cât şi liderul PSD Liviu Dragnea s-au declarat nemulţumiţi de forma proiectul pe care ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a făcut-o publică luni pe site-ul MFP.

Premierul i-a convocat, marţi, pe miniştrii săi la discuţii pe marginea bugetului care au ţinut până noaptea târziu şi în urma cărora, în şedinţa de guvern de miercuri, a putut fi discutată nota privind noile limite de construcţie a bugetului din acest an.

”Mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi făcut în ultimele zile, ceea ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore merită apreciat. Tocmai de aceea astăzi putem să venim în şedinţa de guvern cu nota privind limitele de cheltuieli revizuite”, le-a spus prim-ministrul Sorin Grindeanu miniştrilor, în debutul şedinţei de Guvern de miercuri.

El a subliniat că apreciză faptul că miniştrii, pe bugetele pe care le au la ministerele lor, au prevăzut cheltuieli pe programele prinse în programul de guvernare.

Ministrului Finantelor Viorel Ştefan afirma, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că bugetul pe 2017 va fi aprobat vineri, precizând că deficitul bugetar a fost estimat la 2,99% din PIB, după standardele ESA, fiind respectată limita de 3% din tratatul de la Maastricht.

”Limitele propuse au fost estimate ţinând seama de constângerile bugetare privind încadrarea în deficitul ESA , respectiv 2,99% din PIB respectând 3% prevăzut în tratatul de la Maastricht”, declara ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan.

Deşi Executivul aprobă proiectul bugetului cu o întârziere faţă de calendarul iniţial, premierul Sorin Grindeanu a ţinut să dea asigurări că acest lucru nu va afecta în niciun fel programnul de măsuri care a fost aprobat de Guvern în primele şedinţe, care urmează să intre în vigoare de la 1 februarie, respectiv creşterea salariului minim la 1.450 de lei, majorarea salariilor cu 20% în administraţia locală, creşterea cu 50% a veniturilor pentru artişti, schimbarea regimului de impozitare a micilor afaceri, eliminarea plafonului de 5 salarii medii brute la plata CASS şi CAS, eliminarea CASS pentru pensii, eliminarea impozitului de 16% la pensiile sub 2.000 lei, eliminarea unor taxe cum este cea de timbrul de mediu şi taxa radio-tv.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis, joi, o scrisoare premierului Sorin Grindeanu în care acuză diminuarea bugetelor instituţiilor cu atribuţii pe siguranţă naţională, dar şi faptul că MApN, deşi primeşte bani suplimentari, nu are alocat un buget de 2% din PIB, aşa cum s-a angajat România, afirmând că intenţia de a reduce fondurile reprezintă un gest de "iresponsabil".

"În contextul dezbaterilor privind alocările bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul că, pentru domeniul securităţii naţionale, cu excepţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale, toate celelalte bugete suferă reduceri faţă de execuţia bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. În acelaşi timp, nu au fost aduse încă argumente necesare, pertinente şi credibile, care să explice această reducere a finanţării", scrie Iohannis.

Preşedintele afirmă, în scrisoarea trimisă premierului, că în actualul context reducerea bugetelor este o "gravă eroare". "Asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României", se arată în scrisoare.

Şeful statului subliniază că proiectul bugetului pentru 2017 prevede creşteri ale cheltuielilor totale faţă de 2016, cu aproape 31 de miliarde de lei, astfel încât "reducerea bugetelor pentru domeniul securităţii naţionale este nu doar nejustificată, ci total inoportună".

"În privinţa bugetului destinat Ministerului Apărării Naţionale, deşi există o alocare suplimentară faţă de 2016, până la circa 1,5% din PIB, remarc faptul că nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât şi a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare şi Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic", arată preşedintele.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.