Ministrul Mediului: În România, aproximativ 3 milioane de case depind de lemnul de foc

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tánczos, a participat la lucrările Consiliului Informal de Mediu, care a început joi în Amiens, Franţa, ocazie cu care a declarat că în România, aproximativ 3 milioane de case depind de lemnul de foc, iar privind problematica pădurilor şi a lemnului în politicile de mediu este important să ţinem cont de specificul local şi naţional al fiecărui stat.

Evenimentul a reunit miniştrii mediului din Uniunea Europeană şi a fost organizat sub egida Preşedinţiei franceze a Consiliului UE. Din delegaţia României a făcut parte şi secretarul de stat Ionuţ Sorin Banciu.

Temele abordate în cadrul reuniunii au vizat tranziţia spre o agricultură ecologică, implementarea Strategiei UE privind chimicalele, dar şi intervenţii pe tema produselor importate asociate defrişărilor.

De asemenea, delegaţia României a luat parte şi la o sesiune comună cu miniştrii energiei din Statele membre, în cadrul căreia au fost dezbătute subiecte precum: o tranziţie justă în atingerea obiectivelor de schimbări climatice, pădurile şi lemnul în politicile de mediu, schimbări climatice şi energie.

 „Capacitatea lemnului recoltat de a sechestra carbonul are o importanţă semnificativă în atenuarea schimbărilor climatice şi în realizarea unei economii cu emisii zero. Cu toate acestea, este important să ţinem cont de specificul local şi naţional al fiecărui stat. Aplicarea  principiului utilizării în cascadă fără a ţine seama în mod corespunzător de circumstanţele naţionale poate exercita o presiune suplimentară asupra pădurilor şi poate avea ca rezultat o utilizare preponderent industrială a resurselor de lemn, cu un impact negativ semnificativ asupra aprovizionării pentru alte utilizări. În România, aproximativ 3 milioane de case depind de lemnul de foc. În aceste condiţii, lemnul utilizat pentru încălzirea locuinţelor din zonele rurale, precum şi pentru practicile tradiţionale locale, ar trebui să beneficieze de o derogare de la acest principiu”, a spus ministrul Mediului, Barna Tánczos, în cadrul sesiunii comune cu miniştrii energiei din statele membre, în care s-a adus în discuţie problematica pădurilor şi a lemnului în politicile de mediu.

Legat de tranziţia spre o agricultură ecologică, respectiv coerenţa europeană şi armonizarea pentru produsele de protecţie a plantelor, ministrul Mediului din România a punctat: „Una dintre măsurile prioritare din cadrul Planului naţional de acţiune privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor fitosanitare pe teritoriul României este promovarea bunelor practici agricole. Această măsură are, de asemenea, rolul de a proteja biodiversitatea şi de a conserva habitatele, având un rol decisiv în atingerea obiectivului propus la nivel european în cadrul strategiei „Farm to Fork”. În acest sens, considerăm că un cadru juridic mai strict ar putea răspunde nevoilor de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane”.

În ceea ce priveşte implementarea Strategiei UE privind chimicalele pentru durabilitate, România şi-a exprimat angajamentul de a contribui la un mediu fără substanţe toxice, astfel încât produsele chimice să fie produse şi utilizate pentru a-şi maximiza productivitatea, evitând însă daunele aduse planetei şi generaţiilor actuale şi viitoare.

„Vom sprijini pe deplin preşedinţia franceză în toate grupurile de lucru, precum şi în viitoarele negocieri internaţionale, în vederea realizării unui mediu fără substanţe toxice, ca parte a ambiţiei Comisiei privind poluarea zero pentru aer, apă şi sol şi promovarea tranziţiei ecologice a sectorului chimic”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Pe tema produselor importate asociate defrişărilor, ministrul Barna Tánczos a amintit de noua versiune de monitorizare a trasabilităţii lemnului, SUMAL 2.0, pusă în practică la începutul anului trecut, care contribuie la descurajarea tăierilor ilegale şi aduce beneficii multiple sectorului forestier.

„Europa şi europenii trebuie să fie conştienţi de impactul pe care consumul anumitor produse îl are asupra pădurilor Planetei, în special asupra celor din zonele tropicale. Soia, carnea de vită, uleiul de palmier sunt câteva dintre produsele care contribuie semnificativ la pierderea celor mai complexe ecosisteme forestiere pe care le mai avem. Europa are o responsabilitate imensă în reducerea impactului negativ asupra acestor ecosisteme. Acest Regulament este un instrument puternic care va contribui semnificativ la curăţarea lanţurilor de aprovizionare de produse cu risc de defrişare, iar România se alătura acestui demers”, a spus secretarul de stat Ionuţ Sorin Banciu.

În cadrul sesiunii comune cu miniştrii energiei, care a avut ca temă tranziţia justă în atingerea obiectivelor de schimbări climatice, ministrul Barna Tánczos şi-a exprimat convingerea potrivit căreia costurile de tranziţie trebuie să fie accesibile şi contrabalansate de oportunităţi, pentru a nu pierde încrederea cetăţenilor şi a întreprinderilor.

”Trebuie să continuăm identificarea măsurilor adecvate pentru a preveni accentuarea sărăciei energetice şi a mobilităţii, pentru a preveni scurgerile de carbon  şi pentru a evita ca piaţa carbonului să devină volatilă. Acest deziderat   trebuie să meargă în paralel cu crearea de locuri de muncă verzi şi promovarea echitabilă a tranziţiei ecologice”, a spus ministrul.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.