Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Adrian Câciu a explicat, referitor la împrumuturile statului, că „strategia de finanţare a României a fost una de prefinanţare a necesarului, adică să iei cât mai mulţi bani la început de an pentru că pot apărea tot felul de elemente de distorsiune pe pieţele financiare”.
„Trebuie să ştim foarte clar ce înseamnă aceste împrumuturi. În mare parte ele reprezintă datorie scadentă care vine sau a fost angajată în anii anteriori şi în 2023 partea de deficit a fost undeva la 90 de miliarde de lei, restul până la 200 de miliarde înseamnă rate scadente la datoria angajată de guvernele anterioare, deficitele din anii anteriori, începând cu 2010 până în 2023, deci datorie acumulată care a devenit scadentă şi care trebuie plătită”, a afirmat Adrian Câciu, întrebat vineri la postul B1 TV despre nivelul de împrumuturi ale statului.
Ministrul PSD a mai spus că „la fel şi în 2024, avem multă datorie scadentă care vine din guvernele anterioare, inclusiv guvernările din timpul pandemiei, dar şi cele anterioare”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„Mai este un aspect, apropo de cifra de 200 de miliarde, şi în 2024, şi în final de 2023, ca şi în 2022, început de 2023, strategia de finanţare a României a fost una de prefinanţare a necesarului, adică să iei cât mai mulţi bani la început de an pentru că pot apărea tot felul de elemente de distorsiune pe pieţele financiare”, a continuat Câciu.
Chestionat de ce România se împrumută la dobânzi mai mari decât Ungaria şi Serbia, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a răspuns: „Nu ne putem compara cu dobânzile Serbiei”.
„Ne putem compara cu ţările din zona europeană, din Uniunea Europeană, în primul rând, iar chestiunea aceasta cu dobânzile este legată strict de nivelul de risc, de ratingul de ţară, de nivelul inflaţiei, de apropierea de o zonă riscantă, zona de conflict, şi atunci aceste costuri într-adevăr sunt mai ridicate. Ce trebuie să facem? Deficitele noastre structurale, deficitele gemene trebuie reduse astfel încât ratingul trebuie îmbunătăţit”, a completat Câciu.
„Următorul pas este să creştem gradul de rating”, a continuat social-democratul.
„Ca să creşti acest grad de rating, trebuie în continuare să ai elemente în care reduci deficitul de cont curent, adică deficitul comercial, de aceea avem o serie de programe care au menirea să reducă acest deficit comercial, respectiv deficitul de cont curent, şi pe de altă parte să ai politici publice care să îţi reducă deficitul public”, a conchis Adrian Câciu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
