Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie: Estimăm că datoria statului către furnizorii de energie electrică s-ar ridica la 1 miliard de euro, pentru acest an

Datoriile statului către furnizorii de energie electrică, în urma aplicării schemei de plafonare a preţurilor la energie, se ridică la circa 1 miliard de euro, estimează Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), care precizează că suma nu este confirmată de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Ea spune că modul de finanţare a sprijinului acordat consumatorilor trebuie să se schimbe.

”Furnizorii membri ai ACUE acoperă cam peste 50% din piaţa de energie electrică şi peste 90% din piaţa de gaze naturale. Din estimările noastre, pe energie electrică este, de fapt şi de drept, problema pe 2024, când încă s-a mai facturat la valoarea maximă a plafonului pe primele două tranşe. Din estimările noastre, credem că suntem undeva la 1 miliard de euro datorie pentru anul 2024, dar, din nefericire, suma nu este confirmată de ANRE, pentru că în cursul anului 2024 ANRE şi-a schimbat viziunea vizavi de modul în care se depun documentaţiile pe platformele de decontare, schimbare care a generat foarte multe întârzieri, corecţii în ghidul de depunere. Ultimele corecţii au apărut undeva în luna august 2024 şi în momentul de faţă probabil că furnizorii sunt în faza în care ori se clarifică, ori au început să încarce date. Dar ăsta este motivul întârzierii. La nivelul gazelor naturale, după cum ştiţi, în cursul anului 2023 şi în 2024, s-a facturat foarte mult sub plafon. Rămân sumele de recuperat, probabil foarte multe din regularizări, dar nu cred că depăşesc 300 şi ceva de milioane de lei”, a declarat, sâmbătă, Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), într-o conferinţă organizată la Sinaia.

Mai sunt sume de încasat aferente depunerilor pe anul trecut, pe documentele depuse, dar ACUE nu are o centralizare făcută.

”Deci autorităţile sunt cu plăţile undeva pe la octombrie-noiembrie. Odată încărcate documentele, ele se validează foarte repede, dar încărcarea de documente este undeva la decembrie-ianuarie. După ianuarie 2024 nu s-au mai încărcat documente din cauza schimbărilor introduse de ANRE în ghidul de decontare. Cred că am ajuns cumva la momentul în care acest mod de finanţare a ajutorului social trebuie să se schimbe, pentru că vom ajunge, în martie 2025, în al patrulea an de implementare, în care furnizorii, prin obligaţia impusă de lege, finanţează reducerile de preţ decise de statul român. Schema este foarte greoaie şi greu de administrat. Vedeţi toate aceste modificări, completări, reinterpretări. Ne dorim să ieşim din această schemă pentru că rolul furnizorilor este altul pe piaţa de energie şi am vrea să facem lucrurile la care ne pricepem: să asigurăm energia clienţilor, nu să plătim reducerile de preţ decise de statul român”, mai spune Dărăban.

Ea precizează că problema este la costul cu achiziţia de energie.

”Adică, dacă ne uităm care sunt elementele care duc la creşterea preţului în factura finală, aproximativ 50% este procentul costului pe care furnizorul îl are cu achiziţia energiei electrice. Restul sunt toate segmente de cost fix: tariful de distribuţie, taxe, TVA, tariful de transport, tariful de sistem. Deci toate sunt fixe, plus marja reglementată a furnizorului, dar oricum şi când nu era plafonată marja furizorului nu depăşea niciodată 5%. Deci între 3 şi 5% au fost istoric marjele furnizorului. Când ne uităm la aceste componente care formează factura finală, componenta care are ponderea cea mai mare şi este volatilă este costul de achiziţie al energiei. Dacă piaţa nu va asigura posibilitatea de a achiziţiona energie la un preţ bun, nu vom avea un preţ final bun pentru clienţi. Pentru a debloca această situaţie a volumelor reduse disponibile pe piaţă (n.r. piaţa angro), noi am propus încă din luna martie 2024, de când s-a dat ordonanţa 32/2024, ca această ieşire din actuala schemă de plafonare trebuie făcută cu atenţie pe toate segmentele de piaţă, inclusiv pe piaţa liberă. Pe partea angro de achiziţie şi de lichiditate a pieţei, în momentul de faţă, dacă vă uitaţi pe tranzacţiile care se efectuează pentru 2025, se poate vedea că lichiditatea este aproape zero. În aceste condiţii, ne gândim că o singură soluţie pe care o mai ai la dispoziţie astăzi, este un mod de a asigura lichiditate cu care eşti cât de cât obişnuit”, a mai spus reprezentantul ACUE.

Federaţia a dat ca exemplu Gas Release Program, aplicat pentru o anumită perioadă de timp exact în acest scop de a crea lichiditate pe piaţă.

”Propunerea noastră a fost să facem ceva similar şi pe piaţa de energie electrică. Un Power Release Program este o modalitate de a asigura accesul la energie în cursul anului 2025, într-un mod de programare a cantităţilor care să fie scoase la tranzacţionare pe piaţă. Nu vorbim de control de preţ. O predictibilitate la cantităţi credem că este o soluţie. Nu spunem că este singura soluţie. Poate sunt şi altele, dar nu poţi să crezi că vei avea un preţ bun pentru aprilie 2025 când tu astăzi ai lichiditate zero pe pieţele angro de energie şi de gaze naturale. Nici producătorilor şi nici nouă, furnizorilor, nu ne place să ni se spună cum să ne facem tranzacţiile şi cum să luăm deciziile comerciale. Dar trebuie să înţelegem că suntem cu toţii în această piaţă, iar un eşec al ieşirii din plafonare va costa până la urmă toată piaţa de energie. Pentru că acest mod de a plafona preţurile, dacă va continua, începe deja să devină nociv pieţei. Vedeţi, nu e lichiditate, nu mai există competiţia. Dacă pentru 2 ani de zile plafonarea a fost justificată de creşterile absolut extraordinare de preţ pe piaţa angro, în momentul de faţă nu are justificare”, a mai spus ea.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.