În România, în perioada ianuarie-februarie 2018, au fost lansate aproximativ 26 de oferte iniţiale de monede (ICO-uri) cu scopul de a finanţa proiecte sau idei de afaceri, existând riscul ca piaţa să fie inundată de cantitate în dauna calităţii investiţiilor, a anunţat luni compania de consultanţă şi audit EY România.
La începutul lunii februarie, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat că descurajează orice fel de implicare a băncilor în legătură cu monedele virtuale, în contextul amplificării riscurilor.
"În România, în perioada ianuarie-februarie 2018, au fost lansate aproximativ 26 de ICO-uri cu scopul de a finanţa proiecte sau idei de afaceri. Pe măsură ce ICO-urile continuă să câştige popularitate şi jucători tot mai importanţi apar la nivel local şi global, există riscul de a vedea piaţa inundată de cantitate în dauna calităţii investiţiilor. Pe 6 februarie, Banca Naţională a României a emis un comunicat de presă prin care clasifica monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile şi riscante”, a declarat Carmen Adamescu, partener EY România, în cadrul comunicatului.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
La nivel global, lipsa unei evaluări riguroase şi a unui proces de due diligence efectuat de investitorii potenţiali generează o volatilitate extremă a pieţei ICO, în condiţiile în care investitorii contribuie cu capital într-un ritm mediu de peste 300.000 de dolari pe secundă, potrivit EY.
”În urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde dolari, adică dublul volumului investiţiilor fondurilor cu capital de risc în proiecte blockchain. Mai mult, Statele Unite deţin prima poziţie, cu cel mai mare volum de ICO-uri provenind din această ţară. Urmează Rusia şi China, fiecare cu peste 300 milioane dolari”, se arată în raport.
Unul dintre rezultatele studiului EY arată că multe dintre token-urile utilitare oferite pieţei s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business din piaţă.
”Token-urile utilitare sunt, în esenţă, o formă de monedă specifică aplicaţiilor care combină elementele specifice tehnologiei blockchain cu o componentă speculativă pentru investitori, conform căreia valoarea acestor token-uri va creşte odată cu utilizarea monedei respective”, se arată în comunicat.
Totodată, spre deosebire de ofertele publice iniţiale (IPO) de pe pieţele de capital, ofertele iniţiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piaţă înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluţiei, potrivit EY.
”Chiar dacă unele companii foarte promiţătoare au reuşit un IPO înainte de a înregistra profituri, acestea au dispus aproape întotdeauna de venituri şi clienţi care le-au permis să facă nişte evaluări. O ofertă ICO tipică nu are nici clienţi, nici venituri şi, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcţional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere şi o mică aplicaţie software care demonstrează cum sunt emise şi gestionate token-urile”, se arată în comunicat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
