O nouă încercare de electrificare a caselor fără energie electrică din România printr-un program PNRR se prefigurează ca fiind un nou eşec, afirmă Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). Acesta solicită premierului Marcel Ciolacu stoparea schemei de granturi sub formă de bonuri valorice pentru accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile de către gospodării, derulat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi reluarea acesteia după realizarea unui Ghid care să ajute clienţii „cu adevărat vulnerabili”.
Potrivit sursei citate, începând din 1950, au existat 7 planuri de electrificare a tuturor imobilelor fără energie din România, iar anul trecut a fost lansat al optulea program prin intermediul PNRR.
„Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a gândit un program care include vouchere de 10.000 € pentru 60.000 de beneficiari şi care ar trebui să se rezolve o mare parte a acestei probleme. Programul MIPE înseamnă 600 de milioane de euro, deşi conform estimărilor AEI, cu doar 27 de milioane de euro s-ar finaliza electrificarea tuturor caselor fără energie electrică din România. Este adevărat că acest program ia în considerare şi amplasarea de panouri fotovoltaice pentru consumatorii vulnerabili.
Dar ca de obicei în România, programele nu sunt pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine trebuie”, afirmă Dumitru Chisăliţă.
AEI a prezentat, în luna aprilie 2024, rezultatele inventarierii locuinţelor neracordate la reţeaua de energie electrică din România şi a întocmit, în parteneriat cu Ministerul Energiei, „Registrul Electronic Naţional al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România” (RENGEER), care a relevat un număr de 5.494 de gospodării fără energie electrică, locuite de 11.611 de persoane, dintre care 4.777 au vârsta de până în 18 ani.
„Îngrijorător este faptul că 87% din casele fără energie electrică nu au cadastru, ceea ce face dificilă abordarea instituţională a rezolvării acestei probleme, 64% din persoanele care locuiesc în case fără energie electrică au venituri estimate sub venitul minim per persoană şi gospodărie în România, aşadar chiar şi racordarea acestora la o reţea de distribuţie ar face dificilă plata energiei electrice consumată, în 53% din cazuri accesul la imobilele fără energie electrică este dificil, iar pentru 10% nu există drumuri de acces”, menţionează sursa citată.
Potrivit aceleiaşi surse, membrii AEI care s-au deplasat în teren au constatat că aproape nicio casă neelectrificată din România nu intră în rândul clienţilor selectaţi şi care vor beneficia de vouchere, întrucât cerinţele de eligibilitate nu au ţinut cont că aceste case nu au instalaţie de utilizare a energiei electrice şi, ca atare, costurile de realizare a acesteia nu sunt eligibile.
„Aceste locuinţe nu au prezentat interes în primul rând pentru că accesul este dificil, ceea ce a redus atractivitatea lor pentru firmele instalatoare. Lista oficială a consumatorilor vulnerabili, singura în baza căreia un consumator poate să acceseze cei 10.000 de euro, este în mare măsură eronată. Mulţi din aşa-zişii consumatori vulnerabili de energie sunt consumatori care nu sunt nici pe departe săraci sau nu se găsesc în situaţia de a nu-şi putea plătii facturile. Conform listei oficiale a consumatorilor vulnerabili, în fiecare sat parcurs, am identificat cel puţin jumătate din sat ca fiind consumatori vulnerabili, în timp ce consumatori care nu au deloc energie sau cei care se debranşează sau sunt debranşaţi de la sistemele de energie electrică pentru că nu-şi pot plăti facturile nu se găsesc pe lista vulnerabililor”, afirmă chisăliţă.
Acesta mai afirmă că voucherele de 10.000 de euro pentru dotarea caselor cu panouri fotovoltaice a creat „un adevărat miraj pentru afaceriştii români, având în vedere că este o sumă mai mult decât generoasă (cheltuielile medii cu o astfel de instalaţie fiind de cel mult 5000 euro), aducând câştiguri de 300.000.000 euro per întregul proiect”.
„Mecanismul de selecţie al firmelor care vor fi declarate câştigătoare a fost unul halucinant: raportul între profitul firmei şi cifra de afaceri. Astfel firme cu 1 angajat şi autorizate ANRE de doar 1 an, cu un profit de 3.895 lei şi o cifră de afaceri de 100 lei, ar urma să încaseze 10.000.000 euro”, explică Dumitru Chisăliţă.
Preşedintele AEI menţionează că modul „defectuos” de concepere al programului de finanţare al montării panourilor fotovoltaice pentru consumatorii fără energie şi vulnerabili şi citeriile de selecţie a firmelor câştigătoare a determinat apariţia unor firme câştigătoare care au o minimă probabilitate de a fi duse la bun sfârşit, la calitatea şi în timpul alocat proiectului - septembrie 2025.
Asociaţia Energia Inteligentă solicită premierului României stoparea Programului PNRR şi reluarea acestuia după realizarea unui Ghid care să asigure deservirea clienţilor „cu adevărat vulnerabili” (casele care nu au energie electrică, clienţi aflaţi în mod real în sărăcie energetică), acordarea voucherelor clienţilor, astfel încât pentru suma de 10.000 de euro să se instaleze sisteme de 10 kW sau mai mult, urmare a concurenţei ce se stabileşte între firmele instalatoare şi stabilirea unor criterii calitative minime privind echipamentele care se montează.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
