Dezvoltarea modului de lucru de acasă nu echivalează cu o cerere mai mică de spaţii de birouri, arată studiul ”The future of global office demand” realizat de compania de consultanţă imobiliară JLL, care identifică patru elemente cheie care vor juca un rol important în definirea spaţiilor de birouri în viitor: lucrul din afara biroului, designul biroului, tehnologia şi modalităţile de deplasare la birou, compania estimând că în medie angajaţii vor lucra în continuare 1-2 zile pe săptămână de acasă.
”Potrivit estimărilor noastre, în medie angajaţii vor lucra în continuare 1-2 zile pe săptămână de acasă, însă rata de adoptarea acetui tip de lucru va depinde de geografie, de sector, de rolul fiecărui angajat în companie. Nu există nici o îndoială că pandemia a accelerat unele modificări în designul birourilor. Cea mai evidentă este densitatea spaţiilor, care era pe un trend ascendent şi care a trecut brusc în sens invers pentru a fi respectată distanţarea socială”, arată compania.
Cererea pentru spaţii de birouri este intrinsec legată de economie, spun reprezentanţii JLL, care afirmă că în general într-o criză, cererea de birouri scade odată cu scăderea nivelului ocupării forţei de muncă şi trecerea corporaţiilor la starea de conservare a cash-ului.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Pandemia globală ne-a împins fără îndoială într-o recesiune globală şi, pe termen scurt, acest lucru va avea un impact direct asupra cerereii de birouri. În orice caz, având în vedere succesul lucrului de acasă, se ridică întrebarea dacă pe termen lung acesta va fi catalizatorul pentru 'sfârşitul' biroului? Aceasta însă nu este o ecuaţie simplă pentru că o creştere a ponderii lucrului de acasă nu este echivalentă cu scăderea cererii pentru spaţii de birouri”, spun ei.
Din perpectiva chiriaşilor, birourile oferă un spaţiu fizic pentru a aduce oamenii împreună pentru a-şi coordona activitatea, pentru a avea randament şi performanţă şi pentru a le stimula creativitatea. La acestea se adaugă elementele de brand şi de cultură ale unei companii, care sunt promovate prin configurarea spaţiului de birouri, iar împreună joacă un rol cheie în atragerea şi păstrarea talentelor.
Funcţia biroului va continua să evolueze, accelerând tendinţele care pun accentul pe importanţa colaborării şi inovării în productivitatea angajaţilor.
”Discuţia privind influenţa creşterii ponderii lucrului de acasă asupra cererii spaţiilor de birouri este în acest moment mult prea simplistă. Determinarea evoluţiei cererii de birouri în viitor este mult mai complex cu o multitudine de factori care trebuie luaţi în considerare. Printre aceştia amintim nivelul de ocupare al forţei de muncă, situaţia sistemului public de sănătate, reguli impuse de Guvern, costul imobiliar vs costul talentelor, noua legislaţie, tehnologie, creştere economică, nevoile privind inovarea, cultura organizaţională, trendurile privind amenajarea spaţiilor de birouri etc.”, a declarat Marius Şcuta, head of tenant representation and office agency JLL Romania.
Din perspectiva angajatului, biroul oferă un loc pentru interacţiuni faţă în faţă, pe care tehnologia se luptă să le reproducă. Chiar şi după succesul recent al lucrului de acasă, angajaţii încă afirmă că ar dori să fie la birou pentru majoritatea săptămânii, arată JLL.
Compania arată că patru factori cheie vor avea un rol major în conturarea viitorul cererii de birou atât pe termen scurt cât şi pe termen lung: lucrul din afara biroului, designul biroului, tehnologia şi mijloacele de deplasare la birou.
”Există avantaje clare ale angajaţilor pentru munca de acasă, printre acestea, faptul că nu trebuie să se deplaseze şi orele flexibile. Cu toate acestea, pentru mulţi oameni locuinţa nu este o variantă optimă pentru lucru, având spaţiu limitat, nu asigură condiţii de confidenţilitate şi există mai mulţi factori perturbatori. În plus, angajaţilor le lipseşte interacţiunea socială pe care o aduce viaţa la birou”, precizează compania.
Menţinerea productivităţii în afara biroului pe termen mai lung este un element care trebuie de asemenea analizat, însă cel mai probabil productivitatea este stimulată mai mult prin interacţiunile din birou.
Flexibilitatea va fi esenţială pentru satisfacţia angajaţilor şi echilibrul între lucrul de la birou şi munca din afara biroului se va realiza individual.
”Cu toate acestea, odată ce va fi disponibil un vaccin sau un tratament eficient, este probabil să existe o mişcare înapoi către densităţile care au fost înregistrate înainte de COVID-19, dar cu toate acestea companiile vor pune pe prim plan sănătatea şi bunăstarea angajaţilor. Se va pune accent mai mare pe spaţii care permit interacţiunea faţă în faţă, întrucât spaţiul de birou este regândit şi reamenajat astfel încât să nu mai ofere spaţii individuale care sunt ocupate toată ziua”, mai arată sondajul.
Acesta relevă că tehnologia luată individual, este puţin probabil să aibă impact semnificativ asupra cererii generale de birouri.
Pe termen scurt, adoptarea de noi tehnologii pe de o parte va facilita lucrul de la distanţă, iar pe de altă parte va asigura bunăstarea lucrătorilor şi eficienţa la întoarcerea lor în clădirile de birouri.
Pe termen mai lung, este de aşteptat ca cererea chiriaşilor să graviteze spre tehnologie, spre clădiri inteligente de birouri, care pot să ajute companiile din punct de vedere al mediului, sustenabilităţii, sănătătii şi bunăstării angajaţilor.
”Prin urmare, există premisele unei cereri reduse pentru clădirile de o calitate mai redusă şi care nu îndeplinesc aceste cerinţe. Faptul că nu trebuie să te mai deplasezi la birou este cel mai bine cotat beneficiu al lucrului de acasă şi este unul dintre elementele care provoacă cea mai mare îngrijorare când vine vorba de reîntoarcerea la birou - în special oraşele care depind foarte mult de transportul public. De aceea, în aceste oraşe, revenirea la birou se va face probabil mai lent. Unele oraşe promovează şi sprijină deplasarea pe bicicletă sau pe jos”, spun autorii sondajului.
Piesa finală a puzzle-ului o reprezintă zonele în care se va focusa cererea de birouri. Atracţiile inerente ale oraşelor din punct de vedere al oportunităţilor economice, al conexiunilor sociale şi al calităţii vieţii probabil vor prevala, în ciuda preocupărilor pe termen scurt privind distanţarea socială. Forţele care au transformat deja oraşele înainte de COVID-19 vor continua să fie motoarele schimbărilor şi să stimuleze cererii de birou - digitalizarea şi automatizarea.
”În urma pandemiei, va exista o inevitabilă corecţie pe termen scurt a spaţiului de birou în urma impactul economic asupra activităţii companiilor. Posibilitatea de a lucra de acasă va fi o componentă integrată a modului de muncă, cu beneficii atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. Se va pune în continuare accent pe bunăstare şi pe unele ”de-densificări” (scăderea densităţii în birouri), împreună cu îmbunătăţirea amenajării biroului care să încurajeze interacţiunea umană dificil de realizat de acasă, acestea sunt elemente care se pot schimba şi care ar putea să compenseze o scădere a spaţiului necesar ca urmare a creşterii lucrului de acasă”, a declarat Marius Şcuta.
JLL este o firmă specializată în servicii profesionale şi de management al investiţiilor, dedicată domeniului imobiliar. JLL are venituri anuale globale de 18 miliarde dolari, 300 de sucursale în 80 de ţări şi o echipă globală de mai mult de 93.000 de angajaţi, la finele lunii decembrie 2019.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
