Comisia Europeană a publicat, vineri, rezultatele indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) 2021, care urmăreşte progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală. România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE, ocupând locul 10 doar în privinţa conectivităţii. Ţara noastră este pe ultimul loc la capitolul "servicii publice digitale".
Potrivit Comisiei Europene, au fost publicate rezultatele indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) 2021, care urmăreşte progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi şi serviciile publice digitale.
"România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediţia din 2021 a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI). În ceea ce priveşte capitalul uman, România se situează pe locul 26, obţinând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. România se situează pe locul 10 în privinţa conectivităţii şi pe locul 25 în UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale în activităţile întreprinderilor. La categoria „servicii publice digitale", România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre, deoarece toţi indicatorii sunt cu mult sub media UE", se arată în comunicatul Comisiei.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Rapoartele DESI 2021 prezintă, în cea mai mare parte, date din primul sau din cel de al doilea trimestru al anului 2020, oferind o perspectivă asupra principalelor evoluţii ale economiei şi ale societăţii digitale pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectele pandemiei de COVID-19 asupra utilizării şi a furnizării de servicii digitale şi rezultatele politicilor puse în aplicare de atunci nu sunt incluse în datele sus-menţionate şi vor fi expuse mai clar în ediţia din 2022, a precizat sursa citată.
Toate statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării, însă nu există o imagine de ansamblu omogenă în rândul lor în acest sens. În pofida unei anumite convergenţe, continuă să existe un decalaj mare între ţările UE care deţin poziţii fruntaşe şi cele cu punctajele cele mai mici în cadrul DESI. În ciuda acestor îmbunătăţiri, toate statele membre vor trebui să depună eforturi concertate pentru a îndeplini obiectivele pentru 2030 stabilite în Deceniul digital al Europei.
"Mesajul lansat de indicele din acest an este pozitiv, toate ţările UE au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte creşterea gradului de digitalizare şi de competitivitate, însă se poate face mai mult. Astfel, colaborăm cu statele membre pentru a ne asigura că se fac investiţii esenţiale prin intermediul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, pentru a le oferi tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor cele mai bune oportunităţi digitale", a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.
Comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a adăugat: "Fixarea unor noi obiective pentru 2030 a fost un pas important, dar acum trebuie să le transpunem în realitate. Raportul DESI prezentat astăzi arată progresele înregistrate, dar şi domeniile în care trebuie să obţinem, în mod colectiv, rezultate mai bune pentru a ne asigura că cetăţenii şi întreprinderile europene, în special IMM-urile, pot accesa şi utiliza tehnologiile de vârf care le vor face viaţa mai bună, mai sigură şi mai verde".
DESI 2021 a fost ajustat pentru a reflecta iniţiativele politice majore, inclusiv Busola pentru dimensiunea digitală 2030, modelul european pentru deceniul digital, care defineşte ambiţia Europei în domeniul digital, stabilind o viziune pentru transformarea digitală şi obiective concrete pentru 2030 în cele patru puncte cardinale: competenţele, infrastructurile, transformarea digitală a întreprinderilor şi a serviciilor publice.
Conform comunicatului, Calea către Deceniul digital, un program de politică prezentat în septembrie 2021, stabileşte, împreună cu statele membre, o nouă formă de guvernanţă prin intermediul unui mecanism de cooperare anuală între instituţiile UE şi statele membre, menit să asigure că acestea îşi îndeplinesc împreună ambiţiile. „Calea către Deceniul digital” atribuie DESI monitorizarea progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor Deceniului digital şi, din acest motiv, indicatorii DESI sunt în prezent structuraţi în jurul celor patru puncte cardinale ale Busolei pentru dimensiunea digitală.
Ca parte a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, statele membre ale UE s-au angajat să consacre sectorului digital cel puţin 20 % din alocările lor naţionale din cadrul planului de redresare şi rezilienţă; până în prezent, statele membre ating sau depăşesc cu mult acest obiectiv. Rapoartele de ţară DESI includ o sinteză a investiţiilor şi a reformelor digitale prevăzute în planurile de redresare şi rezilienţă pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu.
Principalele constatări ale raportului DESI 2021 în cele patru domenii
În ceea ce priveşte competenţele digitale, 56% dintre persoanele din UE au cel puţin competenţe digitale elementare. Datele arată o uşoară creştere a numărului de specialişti TIC în câmpul muncii: în 2020, UE avea 8,4 milioane de specialişti TIC, faţă de 7,8 milioane în anul precedent. Având în vedere că 55% dintre întreprinderi au raportat dificultăţi în recrutarea de specialişti TIC în 2020, această lipsă de angajaţi cu competenţe digitale avansate este, de asemenea, un factor care contribuie la încetinirea transformării digitale a întreprinderilor în multe state membre. Datele indică o nevoie clară de sporire a ofertelor şi a oportunităţilor în materie de formare pentru a atinge obiectivele Deceniului digital pentru competenţe, care prevăd ca 80% din populaţie să deţină competenţe digitale elementare şi să existe 20 de milioane de specialişti TIC. Se preconizează îmbunătăţiri semnificative în anii următori, în parte datorită faptului că 17% din investiţiile în domeniul digital din planurile de redresare şi rezilienţă care au fost adoptate până în prezent de Consiliu sunt consacrate competenţelor digitale (aproximativ 20 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR).
Comisia a publicat, tot vineri, Tabloul de bord privind femeile în sectorul digital, care confirmă că există încă un decalaj substanţial între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte competenţele digitale specializate. Doar 19% dintre specialiştii în domeniul TIC şi aproximativ o treime dintre absolvenţii de ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică sunt femei.
Datele privind conectivitatea arată o îmbunătăţire a "reţelelor de foarte mare capacitate” (VHCN), demonstrând în special faptul că acestea sunt disponibile în 59% dintre gospodăriile din UE. Procentul a crescut faţă de situaţia de acum un an, când reţelele respective erau disponibile numai în proporţie de 50%, însă este încă departe de acoperirea universală cu reţele gigabit (obiectivul deceniului digital pentru 2030). Acoperirea VHCN la nivel rural a crescut de la 22% în 2019 la 28% în 2020. În plus, 25 de state membre au alocat o parte din spectrul 5G, faţă de 16 state membre în urmă cu un an. Tehnologia 5G a fost lansată comercial în 13 state membre, acoperind în principal zonele urbane. De asemenea, Comisia a publicat, vineri, studii privind preţurile pentru comunicaţiile mobile şi fixe în bandă largă în Europa 2020, acoperirea de bandă largă până în iunie 2020 şi planurile naţionale în materie de bandă largă. 11% din investiţiile digitale din cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă adoptate de Consiliu (aproximativ 13 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate conectivităţii.
În ceea ce priveşte integrarea tehnologiilor digitale, s-a înregistrat o creştere semnificativă a utilizării tehnologiilor de tip cloud (de la 16% dintre întreprinderi în 2018 la 26% în 2020). Întreprinderile mari continuă să fie deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor digitale: de exemplu, acestea utilizează schimbul electronic de informaţii prin intermediul sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) şi software în cloud mult mai frecvent decât IMM-urile (80% faţă de 35% în ceea ce priveşte ERP şi, respectiv, 48% faţă de 25% în ceea ce priveşte tehnologiile cloud). Cu toate acestea, doar o mică parte din întreprinderi utilizează tehnologii digitale avansate (14% folosesc volume mari de date, 25% ‒ IA şi 26% ‒ tehnologii cloud). Aceste date indică faptul că, având în vedere stadiul actual de adoptare a tehnologiilor digitale, obiectivele Deceniului digital sunt departe de a fi îndeplinite; ambiţia UE pentru 2030 este ca 90% dintre IMM-uri să aibă cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, în raport cu obiectivul de referinţă de 60% în 2020, şi ca cel puţin 75% dintre întreprinderi să utilizeze tehnologii digitale avansate până în 2030. În prezent, doar o mică parte din întreprinderi utilizează volume mari de date chiar şi în mai multe dintre ţările cu cele mai bune rezultate, faţă de obiectivul de 75%. Un aspect important este faptul că aproximativ 15% din investiţiile digitale din cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă adoptate de Consiliu (aproape 18 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate capacităţilor digitale şi cercetării şi dezvoltării în sectorul digital.
În completarea datelor prezentate în raportul DESI, vineri a fost publicat şi un studiu care a analizat contribuţia TIC la acţiunile pentru durabilitatea mediului ale întreprinderilor din UE, care arată că 66% dintre întreprinderile care au participat la sondaj au declarat că utilizează soluţii TIC ca o modalitate de a-şi reduce amprenta de mediu.
"Îmbunătăţirea majoră a serviciilor de e-guvernare nu se reflectă încă în datele privind serviciile publice digitale. În primul an al pandemiei, mai multe state membre au creat sau au îmbunătăţit platformele digitale pentru a furniza mai multe servicii online. 37% din investiţiile în domeniul digital din cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă care au fost adoptate de Consiliu (aproximativ 43 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate serviciilor publice digitale, astfel încât se preconizează îmbunătăţiri semnificative în următorii ani. Comisia a pus, de asemenea, la dispoziţie Raportul de analiză comparativă pe 2021 privind e-guvernarea, care evaluează utilizarea de către cetăţenii din 36 de ţări europene a serviciilor de guvernare digitală", a arătat Comisia.
Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcţia unei economii şi a unei societăţi digitale, pe baza atât a datelor furnizate de Eurostat, cât şi a unor studii specializate şi a unor metode de colectare. Indicele ajută ţările din UE să identifice sectoarele prioritare care necesită investiţii şi măsuri specifice. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.
Cu un buget de 723,8 miliarde EUR, Mecanismul de redresare şi rezilienţă, adoptat în februarie 2021, este cel mai mare program din cadrul instrumentului Next Generation EU.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
