Economia va atinge probabil o dinamică considerabil mai înaltă în acest an decât cea previzionată anterior, în principal datorită evoluţiei din trimestrul I, iar în 2022 avansul ei va rămâne robust, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 6 august. Consumul privat se anticipează a fi determinantul principal al creşterii economice din 2021-2022, arată conducerea BNR, potrivit căreia constituie sursă de incertitudini o constituie şi capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării unor programe de sprijin guvernamental.
"Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că economia va atinge probabil o dinamică considerabil mai înaltă în anul curent decât cea previzionată anterior – în principal datorită evoluţiei din trimestrul I –, iar în 2022, deşi în temperare vizibilă, avansul ei va rămâne robust, în condiţiile unor ritmuri trimestriale doar marginal încetinite faţă de prognoza precedentă, comparabile cu cele din anii pre-pandemie. Evoluţia implică o creştere ceva mai lentă a excedentului de cerere agregată de-a lungul orizontului prognozei, dar pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în luna mai, chiar şi în condiţiile unei dinamici a PIB potenţial revizuită, din nou, consistent în sens ascendent", se arată în minută.
Totodată, consumul privat se anticipează a fi determinantul principal al creşterii economice din 2021-2022, cu o dinamică mult mai înaltă în anul curent decât cea previzionată în luna mai, atribuibilă, însă, în bună măsură efectului statistic carry-over şi celui generat de manifestarea pe termen scurt a cererii de consum anterior reprimate.
Ajustat cu aceste efecte, ritmul anticipat de creştere a consumului privat pe orizontul prognozei este totuşi inferior mediei perioadei 2016-2019, au sesizat membrii Consiliului.
În schimb, în cazul formării brute de capital fix se anticipează o dinamică mult superioară mediei din anii pre-pandemie şi, totodată, sensibil mai ridicată decât cea previzionată în luna mai, cu precădere în 2021, implicând un aport relativ mai mare al componentei la avansul economic, în contextul creşterii mai ample a cheltuielilor publice de investiţii şi al efectului de antrenare exercitat asupra investiţiilor sectorului privat, finanţate şi prin fonduri europene.
La rândul său, exportul net îşi va reduce probabil impactul contracţionist în 2021 şi 2022, însă mult mai modest decât se previzionase în luna mai, în condiţiile dinamizării mai puternice a absorbţiei interne în raport cu cea anticipată în cazul cererii externe, implicând importuri crescute, asociate inclusiv investiţiilor/reformelor finanţate prin programul Next Generation EU şi scumpirii unor mărfuri pe piaţa internaţională.
"Îngrijorătoare a fost considerată, în acest context, înrăutăţirea perspectivei deficitului de cont curent, anticipat a-şi accentua trendul ascendent ca pondere în PIB în 2021 şi a se corecta doar marginal în 2022, implicând creşterea sa mai pronunţată deasupra standardelor europene pe orizontul proiecţiei, evoluţie de natură să inducă riscuri la adresa inflaţiei, dar şi la adresa sustenabilităţii creşterii economice", arată conducerea BNR.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice indică creşterea cu 2,9% a PIB în trimestrul I 2021 – marginal peste cea evidenţiată anterior –, şi restrângerea declinului acestuia în termeni anuali la doar -0,2%, de la -1,4% în trimestrul IV 2021, similar estimării anterioare, fiind astfel validată redresarea considerabil mai alertă decât cea anticipată a activităţii economice în primele trei luni ale anului.
"Implicit, se reconfirmă recuperarea aproape integrală în acest interval a contracţiei economice din trimestrul II 2020, precum şi redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre faţă de prognoza pe termen mediu din luna mai", au subliniat membrii Consiliului.
Totodată, cererea internă este reconfirmată drept unic determinant al redresării economice, în contextul redinamizării considerabile a consumului gospodăriilor populaţiei, dar şi al accelerării semnificative a creşterii formării brute de capital fix, chiar mai pronunţată decât se estimase anterior.
Se evidenţiază, în acelaşi timp, mărirea substanţială a contribuţiei negative a exportului net la dinamica anuală a PIB, similară ca dimensiune celei estimate anterior, în condiţiile decalajului nefavorabil dintre ritmul creşterii importurilor şi cel consemnat de exporturile de bunuri şi servicii în primul trimestru al anului. Accentuarea, pe acest fond, a adâncirii deficitului balanţei comerciale faţă de perioada similară a anului trecut, dar mai cu seamă creşterea dinamicii anuale a deficitului de cont curent până la un maxim al ultimelor 14 trimestre, inclusiv ca urmare a înrăutăţirii considerabile a balanţelor veniturilor, au fost considerate deosebit de preocupante de către membrii Consiliului.
În discuţiile privind piaţa muncii, membrii Consiliului au evidenţiat ameliorarea relativ alertă a condiţiilor de pe această piaţă începând din primăvară, inclusiv în raport cu aşteptările, în contextul continuării redresării activităţii economice în numeroase sectoare.
S-a remarcat că efectivul salariaţilor din economie a recuperat, la finele primelor cinci luni din an, o mare parte din pierderile suferite sub impactul şocului pandemic, iar rata şomajului BIM şi-a accentuat descreşterea în iunie, ajungând la 5,2%, de la 5,9% în ianuarie-februarie 2021. Accelerarea considerabilă a creşterii în termeni anuali a câştigului salarial în aprilie-mai, pe seama evoluţiilor din sectorul privat, este atribuibilă însă, în bună măsură, efectului de bază asociat apelului consistent la şomajul tehnic pe perioada stării de urgenţă din anul trecut, au sesizat unii membri ai Consiliului.
Totodată, dinamica anuală a costului salarial unitar din industrie s-a adâncit puternic în teritoriul negativ în acest interval, dat fiind avansul mult mai mare al productivităţii muncii, după declinul amplu consemnat în perioada similară a anului anterior.
"Pe termen scurt, persistă însă incertitudini legate de situaţia epidemiologică, date fiind reluarea creşterii infectărilor pe plan intern şi încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum şi semnele emergenţei unui nou val pandemic în Europa şi pe alte continente, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus, Delta. O sursă de incertitudini o constituie şi capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării unor programe de sprijin guvernamental, ori în contextul scumpirii substanţiale a unor materii prime. Din perspectiva unui orizont mai îndepărtat de timp, relevante au fost considerate şi extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi eventuale acţiuni viitoare de eficientizare a cheltuielilor publice, ce pot afecta evoluţiile de pe piaţa muncii, suplimentar plafonării salariilor din sectorul bugetar", relevă minuta.
În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung pattern-ul anticipat al inflaţiei, arătând că acesta este din nou revizuit considerabil în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei.
"Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce mult mai pronunţat deasupra intervalului ţintei în semestrul II 2021 decât se anticipase anterior, până la 5,6% în decembrie 2021, faţă de 4,1% în prognoza din luna mai, iar, în urma corecţiilor descendente din prima parte a anului viitor, să coboare, dar să şi rămână marginal sub limita de sus a intervalului ţintei, respectiv la 3,4%, peste nivelul de 3% din proiecţia precedentă", spun membrii Consiliului.
Responsabile de înrăutăţirea semnificativă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei continuă să fie şocurile adverse pe partea ofertei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, iar resortul lor major îl constituie în actualul context creşterile probabil mult mai consistente consemnate deja în iulie de tarifele/preţurile produselor energetice – gaze naturale, energie electrică şi combustibili. Prezumate a adăuga circa 1 punct procentual la dinamica anuală a inflaţiei încă din prima lună a semestrului II 2021, aceste creşteri sunt de natură să amplifice şi să prelungească impactul inflaţionist tranzitoriu al factorilor pe partea ofertei, au observat membrii Consiliului, dar şi să genereze, ca revers, efecte de bază dezinflaţioniste semnificative în 2022, suplimentar celor asociate scumpirii energiei electrice în luna ianuarie 2021 şi creşterii cotaţiei petrolului din primul semestru al anului curent.
Influenţe în dublu sens pe orizonturi diferite de timp, dar similare ca intensitate celor previzionate anterior, sunt aşteptate să vină din trendul ascendent al cotaţiilor internaţionale ale unor materii prime, mai ales agro-alimentare, resimţite prioritar la nivelul inflaţiei de bază.
Evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate generează însă, cel puţin în perspectivă apropiată, incertitudini şi riscuri crescute la adresa actualelor previziuni macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind reluarea creşterii infectărilor pe plan intern şi încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum şi semnele emergenţei unui nou val pandemic în Europa şi pe alte continente, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului.
"O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne, de asemenea, conduita politicii fiscale, al cărei grad de restrictivitate e susceptibil de mari schimbări pe orizontul prognozei, fiind dificil de anticipat, în contextul necunoscutelor privind amploarea, viteza şi instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces vital pentru stabilitatea economică, inclusiv prin implicaţiile asupra primei de risc suveran şi a costurilor de finanţare", au subliniat unii membri ai Consiliului.
În cadrul discuţiilor s-au făcut referiri la constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente şi din scumpirea unor materii prime, precum şi la factorii cu acţiune favorabilă asupra veniturilor bugetare din acest an, incluzând creşterea PIB nominal mult peste ipoteza iniţială, care explică în bună măsură îmbunătăţirea evidentă a execuţiei bugetare din primul semestru. În acelaşi timp, însă, au fost invocate recomandările emise de instituţiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv, care prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, precum şi un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare.
În aceste condiţii, coordonatele apropiatei rectificări bugetare şi, mai ales, conţinutul strategiei de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă conform respectivelor recomandări sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt şi mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului.
Incertitudini mari sunt asociate şi gradului de absorbţie a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând amânarea pentru toamna acestui an a aprobării de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi capacitatea instituţională şi istoricul realizărilor în domeniu ale României.
În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratelor dobânzilor reprezentative ale BNR, în condiţiile unui control strict al lichidităţii de pe piaţa monetară.
"O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu", spun ei.
În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25%, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75%. În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
