BNR a revizuit în creştere, la 2,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, de la 1,9% la 2,7%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, a lăsat neschimbată prognoza de 3,2% pentru finalul anului 2018 şi a estimat un nivel de 3,1% pentru septembrie 2019, a anunţat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

În luna august, BNR a revizuit în creştere, de la 1,6% la 1,9%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018, şi a estimat un nivel de 3,5% pentru iunie 2019. Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna septembrie la 1,8%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani, potrivit statisticilor oficiale. 

Principalii factori care au pus presiune pe inflaţie au fost excedentul de cerere, presiunile în creştere la nivelul costurilor de producţie, majorarea amplă a tarifului energiei electrice în luna iulie, creştere peste aşteptări a cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale şi majorare a accizei la combustibili începând cu 15 septembrie, traiectoria ascendentă a anticipaţiilor privind inflaţia şi deprecierea monedei naţionale în raport cu euro, potrivit raportului prezent de guvernatorul BNR.

Totodată, tendinţa de creştere a preţurilor este regăsită la nivelul tot mai multor componente ale coşului de consum, iar traiectorie ascendentă a inflaţiei de bază este imprimată de segmentul alimentar, potrivit datelor BNR.

În plus, componenta „energie” redevine sursă de presiune inflaţionistă, iar presiunile de depreciere a leului şi a altor monede din regiune au devenit mai puternice în trimestrul al treilea al acestui an.

Excedentul de cerere agregată este în creştere, ceea ce reflectă o încredere ridicată a consumatorilor, dar sentimentul la nivelul mediului de afaceri este unul mixt, potrivit raportului BNR.

BNR avertizează că există o creştere economică susţinută doar de consum, în condiţiile în care investiţiile stagnează, iar contribuţia pozitivă a mediului privat este anulată de declinul sever al investiţiilor publice.

În plus, ecartul dintre salarii şi productivitate, aflat în creştere, este alimentat tot mai mult de tensionarea pieţei muncii, în condiţiile existenţei unui deficit de personal, potrivit băncii centrale.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.